Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO
0
Mii de oameni au muncit timp de peste un deceniu la construcţia barajului Retezat - Gura Apelor, iar mai multe colonii muncitoreşti au fost înfiinţate în jurul uriaşului şantier.
Timp de peste un deceniu, mii de români au muncit la construcţia celui mai mare baraj de anrocamente din Europa, clădit în Masivul Retezat, pe Râul Mare.
GALERIE FOTO CU BARAJUL GURA APELOR - RETEZAT
Între anii 1975 şi 1986, au fost săpaţi aproape 50 de kilometri de tuneluri subterane în Munţii Retezat, pentru amenajarea aducţiunilor lacului de acumulare Gura Apelor, întins pe mai mult de 420 de hectare. Şi tot atunci, a fost ridicat şi barajul său din anrocamente (bolovani, pietriş, grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase), cu o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri.
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
În jurul şantierului uriaş din munţi, de la mijlocul anilor ´70 au fost înfiinţate mai multe colonii muncitoreşti, în care au locuit sute de familii. Primele trei au fost amenajate la Brazi, Baraj şi Brădăţel, în apropierea barajului.
„Pentru constructori şi familiile lor s-au dat în folosinţă aproape 300 de apartamente în coloniile Brazi, Brădăţel şi Baraj, iar pentru nefamilişti aproape 200 de garsoniere, iar în toate cele trei colonii se construieşte în continuare. S-au ridicat complexe comerciale moderne, cantine, cămine de zi şi grădiniţe pentru copii şi se află în construcţie şcoli. Au fost deschise şi câteva puncte de prestări servicii: frizerie, cizmărie, coafură. În colonii şi pe şantiere este adigurată şi asistenţa medicală a constructorilor şi familiilor lor: pentru ei rulează filme, se prezintă programe – cultural distractive etc. Zi de zi, la cantine se pregătesc mai multe feluri de mâncare, la preţuri convenabile. Masa este servită în mod igienic, civilizat. Unităţile comerciale de profile (alimentară, pâine, carne, legume şi fructe, magazine mixte) pun la dispoziţia cumpărătorilor o gamă bogată de produse şi sortimente”, informa ziarul judeţean din Hunedoara „Drumul Socialismului”, în iulie 1976.
Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
O altă colonie muncitorească a fost înfiinţată la mijlocul anilor ´70, la Râuşor, locul de unde porneşte cea mai lungă aducţiune spre lacul Gura Apelor: un tunel 13.780 metri care trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat.
Barajul din Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Soarta fostelor colonii muncitoreşti
Au trecut aproape cinci decenii de la înfiinţarea „micilor oraşe muncitoreşti” din Retezat. Cele patru colonii au avut destine diferite şi niciuna dintre ele nu mai serveşte scopului iniţial, de a găzdui familiile constructorilor barajului şi hidrocentralelor.
Fosta colonie de la Brazi, aflată în vecinătatea satului Clopotiva, la ieşirea din defileul Râului Mare, a fost desfiinţată. O parte din construcţiile sale au fost demlate, iar altele au fost renovate, fiind transformate într-un complex folosit ca loc de agrement şi centru de conferinţe al Hidroconstrucţia. De la Brazi sunt circa 25 de kilometri până la barajul Gura Apelor, pe Drumul Judeţean 685, iar pe traseul său au mai funcţionat două colonii muncitoreşti.
Lucrări la baraj, în anii 1980/ Foto: dilm: Un petic de soare (1983)
Brădăţel – tabără şcolară
Fosta colonie muncitorească de la Brădăţel se află la circa zece kilometri de Lacul Gura Apelor, iar majoritatea construcţiilor sale îşi întâmpină oaspeţii într-un peisaj dezolant, în contrast cu frumuseţea naturii de pe valea Râului Mare.
Clădirile de la Brădăţel au fost folosite ca spaţii de cazare pentru oamenii care lucrau la amenajarea hidrografică. La sfârşitul anilor ’80, autorităţile au decis transformarea lor într-un complex de agrement pentru copii şi sportivi. După 1990, complexul nu a beneficiat de investiţii, în ciuda potenţialului zonei. A rămas în grija Ministerului Tineretului şi Sportului, care îl administrează prin Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport Hunedoara. Tabăra şcolară a fost închisă în anul 2005, iar în prezent se află în conservare.
Brădăţel/ Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Lacătul pe clădirile folosite pentru cazarea elevilor, pe fostul restaurant, fostul cinematograf şi celelalte anexe a fost pus pentru că acestea nu mai îndeplineau condiţiile necesare pentru organizarea taberei. Lăsate în paragină, spaţiile s-au degradat, acoperişurile construcţiilor s-au prăbuşit, iar hoţii au fost lăsaţi să scotocească prin ele. De mai mulţi ani nu există pază la Brădăţel şi doar faptul că vechea tabără se află într-un loc izolat, în vecinătatea Parcului Naţional Retezat, a salvat-o de la dezastrul total. În apropiere, câteva clădiri ale fostei colonii muncitoreşti au fost renovate şi sunt folosite ca tabără creştină pentru tineri.
Râuşor – staţiune montană
Povestea zonei turistice de la Râuşor, aflată la 30 de kilometri de Haţeg, a început în anii ´70, o dată cu amenajarea hidroenergetică de pe Râul Mare - Retezat şi a barajului Gura Apelor. La acea vreme, în locul izolat de la poalele Retezatului, se aflau doar câteva cantoane ale muncitorilor şi minerilor care dăltuiau stâncile şi săpau galerii de zeci de kilometri pentru marele proiect. În locul căminelor muncitoreşti demolate după inaugurarea barajului a fost ridicat în anii ´80 un complex turistic pentru angajaţii Combinatului Siderurgic din Hunedoara.
Cabana Râuşor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar voluntarii care făceau parte din el au amenajat în Râuşor o pârtie, care acum măsoară circa 150 de metri, şi primul teleschi din Retezat. Din anii 1990, în zonă au început să apară zeci de case de vacanţă şi pensiuni, multe construite haotic pe marginea drumului de munte. Planurile autorităţilor locale din Râu de Mori vizau transformarea noii zone turistice într-un domeniu schiabil, cu nouă kilometri de pârtii de schi şi cu o diferenţă de nivel de 800 de metri, care ar fi coborât de la 2.000 de metri. În prezent, staţiunea este căutată de turişti în special iarna, când pârtiile de schi şi săniuş sunt acoperite cu zăpadă. Din Râuşor pornesc mai multe trasee montane spre vârfurile şi lacurile glaciare ale Retezatului.
Soarta tragică a coloniei Baraj
Colonia de poalele barajului Gura Apelor a dispărut odată cu cea mai mare catastrofă petrecută în ultimele decenii în Retezat. În 12 – 14 iulie 1999, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit de peste 1.000 metri cubi de apă pe secundă.
Torenţii au lovit puternic colonia din avalul barajului. „În secţiunea coloniei s-au produs patru torenţi principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuinţelor. Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica. La poalele barajului de acumulare mai pot fi văzute în prezent doar fundaţiile vechilor construcţii.
Barajul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor
Se încarcă comentariile...
