Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Brăţări dacice recuperate de autorităţile române. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Au trecut 20 de ani de la primele anchete privind traficul internaţional de comori dacice, furate din zona Sarmizegetusei Regia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut două decenii de la primele cercetări efectuate în dosarele „comorilor dacice” furate din Sarmizegetusa Regia şi din celelalte situri arheologice din Munţii Orăştiei. 

Cele mai complexe anchete privind traficul de obiecte de patrimoniu au dus la recuperarea a peste 50.000 de bunuri culturale, printre care se numără 13 brăţări spiralice din aur, furate din Sarmizegetusa Regia şi traficate pe piaţa internaţională a antichităţilor. 

De asemenea, zeci de oameni - români şi străini -  care au participat la săvârşirea infracţiunilor contra patrimoniului au fost aduşi în faţa instanţei. Unii au fost condamnaţi la închisoare, în timp ce în alte cazuri, din cauza duratei anchetei şi a proceselor, care s-au întins pe mai mult de un deceniu, faptele comise de alţi inculpaţi s-au prescris.

Locurile din România unde au fost găsite cele mai preţioase comori dacice. Unde ascundeau aurul strămoşii noştri

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Ancheta uitată a traficanţilor de comori dacice de aur: 20 de ani de la jaful de 4,6 milioane de euro acoperit de poliţişti

Condamnat după 15 ani de la traficarea unei brăţări

Cea mai recentă condamnare într-un dosar legat de traficul de comori dacice, doi ani de închisoare, cu suspendare, a fost primită de Zeno Pop (71 de ani), un cetăţean german care a trăit primii 40 de ani de viaţă în România şi locuieşte în prezent în Austria. Dealerul de antichităţi, judecat pe fond la Tribunalul Bucureşti şi condamnat în noiembrie 2020, a fost acuzat de deţinerea şi tranzacţionarea mai multor tezaure dacice, descoperite în urma detecţiilor şi săpăturilor ilegale din siturile arheologice aflate în Munţii Orăştiei. Printre acestea se numără şi ultima brăţară dacică din aur recuperată de autorităţile române, în 2011. Artefactul din aur masiv, cu o greutate de 933 de grame, a fost dobândit de Zeno Pop în 2005 de la un român, iar în 2006 l-a vândut unui colecţionar bulgar – de la care autorităţile române l-au răscumpărat cu suma totală de 73.000 de euro.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Vânătoarea de traficanţi a început în 2001

Dosarul lui Zeno Pop arată amploarea operaţiunilor ilegale derulate în anii 1990 şi 2000 în jurul aşezărilor dacice. Primele sesizări privind traficul internaţional de comori dacice datează din anul 2001. 

„În datele de 18 iulie 2001 şi 25 mai 2002 Inspectoratul General al Politiei Române a fost sesizat în legătură cu depistarea pe piaţa internaţională a antichităţilor a unor artefacte de valoare excepţională, provenind din siturile Rezervaţiei arheologice a Munţilor Orăştiei. De asemenea, în aceeaşi perioadă investigaţiile jurnalistice au relevat activităţile de braconaj arheologic desfăşurate în siturile arheologice privind tezaure monetare şi artefacte dacice din aur şi argint. În urma anchetei penale efectuate privind aspectele sesizate a rezultat faptul că în perioada 1998 - iunie 2007 trei grupări infracţionale au sustras tezaure alcătuite din monede de aur şi argint de tip Lysimach, monede Koson şi denari romani, precum şi brăţări multispiralice din aur aparţinând culturii dacice. Unele dosare au fost definitiv soluţionate, iar altele se află în diverse stadii procesuale”, arătau anchetatorii.

Interlopul sârb care a traficat şase brăţări dacice de aur furate din Sarmizegetusa Regia. De ce a fost achitat Ilic Ljubisa

Iulian Ceia a fost pus în libertate, după un an de închisoare. Povestea controversată a „Pionului”, românul din spatele comorilor dacice

Comorile dacice – răspândite în Europa

Anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia arătau că au probat o amplă activitate de braconaj în siturile arheologice, clasate ca monument istoric, ale Rezervaţiei Arheologice din Munţii Orăştiei. 

„Activitatea infracţională a constat în localizarea şi sustragerea unor tezaure antice aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional şi reciclarea acestora pe piaţa internaţională, prin filiere specializate în traficul cu bunuri culturale. Artefactele sustrase au fost vândute la diverse case de licitaţii din Germania (Gorny&Moch din München, Künker din Osnabrük, Heidelberger Münzhandlung Herbert Grun e.K. din Heidelberger), Austria (H.D. Rauch GmbH din Viena), Spania (Aureo&Calico şi Marti Hervera din Barcelona) precum şi din S.U.A. (Heritage Auctions din Dallas, Classical Numismatic Group, Inc. Lancaster, Pennsylvania cu punct de lucru si în Londra, UK şi Harlan J Berk LTD din Chicago) etc. Intermedierea valorificării acestora a fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte”, se arăta în dosar.



Kosoni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Sârbii, intermediari pentru hoţii de aur dacic

De regulă, artefactele furate de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei ajungeau în Occident prin intermediul unor cetăţeni sârbi printre care au fost identificaţi: Goran Andjejlkovic, Moderec Sinisa, Ilic Ljubisa, Duşan Djuric zis „Dule”. Unii dintre aceştia au colaborat ulterior cu autorităţile judiciare române şi au contribuit la recuperarea unor brăţări dacice şi a altor piese de valoare.

În ultimii ani, peste 40 de oameni au fost trimişi în judecată în dosarele privind traficul de obiecte de patrimoniu furate din zona Sarmizegetusei Regia. Primul lot de „aurari” şi-a primit sentinţa în 2014, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

„S-a dispus condamnarea definitivă a inculpaţilor Ceia Iulian ş.a. pentru sustragerea din siturile arheologice clasate monument istoric ale rezervaţiei naturale Munţii Orăştiei a unor bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional şi traficarea acestor bunuri prin intermediul unor filiere internaţionale în vederea valorificării lor pe piaţa internaţională de artefacte. Instanţa supremă a reţinut astfel sustragerea a două tezaure de brăţări spiralice din aur alcătuite din 10 piese (Muchea Căprăreţei), respectiv 5 piese (După Muchea Căprăreţei – La Bazine). Au fost recuperate astfel 13 brăţări multispiralice din aur aparţinând civilizaţiei dacice, unicate la nivel internaţional”, arătau anchetatorii.
 

Sârbul achitat după traficarea a şase brăţări

Au urmat alte condamnări, dar şi achitări ale unor inculpaţi. Printre cei achitaţi s-a numărat Ilic Ljubisa (61 de ani), acuzat că a traficat şase brăţări spiralice din aur, provenite de la braconierii siturilor arheologice. Patru au fost vândute în SUA, iar două în Elveţia, toate fiind apoi răscumpărate de statul român. Pentru faptele sale, săvârşite în perioada 1998 – 2007, sârbul a fost condamnat iniţial, în 2015, la cinci ani de închisoare, la Judecătoria Deva. 

În martie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul acestuia şi a decis achitarea sa, în urma prescrierii infracţiunilor de tăinuire, stabilind ca acesta să plătească 283.749 euro, reprezentând cheltuieli ocazionate cu repatrierea şi expertizarea brăţărilor dacice nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4. Pentru celelalte două brăţări nu a putut fi pus să achite despăgubiri.
 

Peste 55 de kilograme de aur dispărute
 

Alte dosare privind traficul de comori dacice au rămas încă în cercetare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma anchetelor întinse pe două decenii, autorităţile române au recuperat cu mari eforturi 13 brăţări dacice de aur, mii de monede antice din aur şi argint, bijuterii, unelte şi artefacte preţioase, însă nu au reuşit să dea de urma altor tezaure antice preţioase, descoperite de grupările interlope, despre a căror existenţă au dovezi. 

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede, dar şi 11 brăţări antice de aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia, sunt căutate prin Interpol, informau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. 

În prezent, comerţul cu monede de tip Koson, despre care anchetatorii din dosarele comorilor dacice susţineau că provin din zona Sarmizegetusei Regia, continuă să înflorească în mediul on-line. Unele monede de aur sunt licitate la 2.000 – 3.000 de dolari. În ce priveşte braconajul arheologic, unii localnici din zona Munţilor Orăştiei au relatat că goana după comorile dacilor nu s-a oprit definitiv în urma anchetelor şi condamnărilor din anii trecuţi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările