Unde au dispărut 4 miliarde de euro din banii de pensii ai românilor. Radiografia unui fenomen alarmant

Unde au dispărut 4 miliarde de euro din banii de pensii ai românilor. Radiografia unui fenomen alarmant

Protest al pensionarilor FOTO Arhiva Adevărul

Potrivit cifrelor oficiale de la începutul lui 2018, de la bugetul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) lipsesc nu mai puţin de 18,4 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), reprezentând sumele neachitate la termen de cei mai mari 500 de datornici din România. De la 1 ianuarie, dacă angajatorul nu virează banii către Casa de Pensii, suma nu contează la calculul pensiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deficitul bugetar al Casei Naţionale de Pensii Private (CNPP) din România creşte alarmant de la an la an. Conform datelor furnizate de instituţie, în 2008 contribuţiile salariaţilor români la pensii au fost de 32 de miliarde de lei, iar pensiile plătite au fost de 33 de miliarde de lei, rezultând o deficit de un miliard de lei, însă în 2017 deficitul a ajuns la 22 de miliarde de lei (4,7 miliarde de euro), deoarece pensiile plătite au însumat 57 de miliarde de lei, iar plăţile făcute de firme şi salariaţi la bugetul CNPP au fost de doar 33 de miliarde de lei.

După cum se poate observa, în ultimii nouă ani sumele atrase la bugetul de pensii au rămas constante, însă cheltuielile pentru plata pensiilor aproape că s-au dublat. Semn că lucrurile nu funcţionează chiar cum ar trebui, după cum afirmă avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti în domeniu, care consideră că una dintre cauze o constituie pensiile speciale. „Plafonarea pensiilor speciale este o soluţie şi cred că trebuia luată mai demult această decizie”, spune Piperea.

În acelaşi timp, avocatul consideră că autorităţile statului trebui să reanalize bugetul de pensii din punct de vedere structural, având în vedere că acesta a ajuns să genereze cam 80% din deficitul bugetar al României. Potrivit lui Piperea, o altă mare problemă este legată şi de faptul că datoriile restante ale firmelor la bugetul de pensii au depăşit deja 4 miliarde de euro.

Aceşti bani trebuie acoperiţi din bugetul naţional, în special de la capitolul investiţii, iar ce înseamnă asta pentru România explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank: „O treime din cheltuielile sistemului public de pensii nu se susţin din venituri şi este nevoie de subvenţii masive din bugetul de stat. Situaţia creează un handicap major pentru buget, pentru că nu mai poţi face deficitul structural în altă parte”.

Cine sunt marii datornici la pensii

Potrivit situaţiei prezentate de CNPP la începutul lui 2018, primii 500 de datornici la bugetul pensiilor datorau nu mai puţin de 18,4 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro). Vorbim aici de sume restante în plată, a căror scadenţă a fost depăşită cu mai mult de 90 de zile.

Mai mult decât atât, aproape 60% din sumă – respectiv 10,6 miliarde de lei – este datorată de doar 100 de mari companii din România, majoritatea dintre ele aflate în insolvenţă sau chiar în faliment. Cu alte cuvinte, speranţele ca datoriile să fie plătite sunt destul de mici.

Topul datornicilor este condus de Compania Naţională a Huilei SA (care administrează minele de cărbune din Valea Jiului), care nu a achitat bugetului de pensii fabuloasa sumă de 3,73 miliarde de lei (circa 800 de milioane de euro), adică aproape cât cheltuielile pe o lună cu plata tuturor pensiilor din România! Clasamentul este continuat de Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor (care gestionează închiderea minelor la nivelul Văii Jiului) – cu o datorie de 942 milioane de lei şi de SNCFR – cu datorii restante de 601 milioane de lei.

În continuare, în top 10, regăsim: Complexul Energetic Hunedoara (431 milioane lei), Societatea Naţională a Cărbunelui SA (301 milioane lei), Romaero SA (183 milioane lei), Moldomin SA (159 milioane lei), Urban SA (149 milioane lei), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (142 milioane lei) şi Regia Autonomă pentru Transport Public Iaşi (125 milioane lei). După cum se poate vedea, toate sunt entităţi administrate de stat, iar în top 100 datornici, doar 23 de companii sunt private.

Dacă, prin reducere la absurd, toţi datornicii din top 500 şi-ar achita datoriile în cursul anului 2018, deficitul bugetului de pensii ar scădea sub un miliard de lei, iar deficitul bugetului naţional undeva la 1% din PIB. Însă problema ar fi rezolvată doar temporar, căci din 2019 deficitul ar ajunge din nou la peste o treime din bugetul CNPP, respectiv pe la 4,7 miliarde de euro, bani ce trebui acoperiţi de stat din alte surse (de la Sănătate, de la Educaţie, de la investiţii).

Ce pot păţi patronii care nu virează contribuţia la pensii a salariaţilor

Potrivit legislaţiei actuale, managerii entităţilor publice sau private care nu virează la termen contribuţia la bugetul de asigurări sociale riscă inclusiv să facă închisoare (asta dacă Guvernul va clarifica legea, aşa cum a cerut Curtea Constituţională).

„CAS se colectează prin reţinere la sursă odată cu plata salariului şi se virează la bugetul de pensii. Dacă, în totalitate sau în parte, această sumă (care nu aparţine angajatorului, ci salariatului şi, respectiv, actualului pensionar, fost salariat al generaţiilor anterioare), nu se virează la bugetul de pensii, fiind cheltuită în alte scopuri şi conform cu alte priorităţi, nu numai că angajatorul este executabil silit şi pasibil de insolvenţă, dar el este şi generatorul unui grav scurt-circuit în interiorul matricei solidarităţii sociale între generaţii. În mod normal, acest angajator ar trebui să fie şi pasibil de închisoare dar, în prezent, o asemenea incriminare a fost supendată, fiind desfiinţată de Curtea Constituţională pentru neclaritatea termenilor utilizaţi”, explică Gheorghe Piperea.

Ce păţesc salariaţii cărora nu li se virează contribuţiile

Dincolo de faptul că neplata contribuţiilor la bugetul CNPP crează un deficit care, la un moment dat, s-ar putea să depăşească resursele financiare ale statului român, deci la sistarea plăţii pensiilor, există şi efecte directe, imediate, asupra salariaţilor.

După cum ne-a explicat consultantul în dreptul muncii Mihai Popescu, la calcului pensiei se ia în considerare, după actuala metodologie legală (introdusă de la 1 ianuarie 2018), suma efectiv virată la CNPP. Cu alte cuvinte, dacă patronul firmei la care lucraţi nu a virat (din diverse motive, nu contează care) CAS-ul pe care vi l-a reţinut din salariu, perioada corespunzătoare neplăţii nu vi se ia în calcul la pensie. Este ca şi cum aţi fi muncit la negru.

De aceea, recomandările specialiştilor în dreptul muncii sunt ca, la încheierea contractului colectiv de muncă, reprezentanţii salariaţilor sau liderii de sindicat să insiste pentru ca angajatorul să-şi asume obligaţia de a transmite angajaţilor, trimestrial, situaţia la zi a viramentelor la pensii şi sănătate. De altfel, orice angajat are dreptul să ceară, lunar, situaţia plăţilor către stat a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor reţinute de angajator.

Orice neregulă constatată de salariat trebuie semnalată imediat la instiţiile abilitate, respectiv casele judeţene de pensii publice (CJPP) şi inspectoratele teritoriale de muncă (ITM).
 

citeste totul despre: