Reacţia instinctuală a organismului în caz de pericol. Ce substanţă secretă corpul pentru a nu simţi durerea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: luminasinelui.wordpress.com
Foto: luminasinelui.wordpress.com

Expresia ”luptă sau fugi” este un gest reflex al organismului, un mecanism de apărare care declanşează o întreagă serie de reacţii în organism, pornind de la canalizarea energiei către inimă şi musculatură până la reducerea vaselor de sânge de la nivelul pielii, astfel încât sângerarea să fie cât mai mică în caz de rănire.

Mulţi dintre noi îşi supraestimează abilităţile şi capacitatea de reacţie, iar asta ne pune de multe ori în situaţii extrem de periculoase, de viaţă şi moarte. De pildă, când ne atacă un animal sălbatic, avem la dispoziţie câteva secunde pentru a decide ce vom face.

Dacă decizia se dovedeşte greşită, ajungem să plătim de cele mai multe ori cu viaţa. Situaţia este similară şi în cazul unui conflict cu o altă persoană sau cu un grup de persoane, ce poate degenera în violenţă.

Expresia ”luptă sau fugi” este, de fapt, un semnal al organismului, o reacţie instinctuală, dar  pe care putem ajunge să o controlăm conştient. ”Vorbim practic de un mecanism de apărare al corpului care reacţionează sau acţionează la pericol. Din punct de vedere psihologic este numit reflexul <<moro>>, ce reprezintă capacitatea organismului de a-şi reveni din starea de sperietură, şoc sau frică. De pildă, după un cutremur, persoana în cauză se sperie, iar corpul reacţionează după un anumit tipar pentru a se proteja”, explică psihologul Stelian Chivu.

Această reacţie se declanşează, de regulă, din cauza unor programe mentale vechi, multe dintre ele provenind din copilărie, ce declanşează la nivelul organismului un act reflex. Explicaţia este, de fapt, foarte simplă. Când ne confruntăm cu un pericol, amigdala din creier acţionează ca un senzor, transmiţând o comandă la nivelul hipotalamusului (o regiune a creierului care leagă sistemul nervos de sistemul endocrin, sintetizând neurohormoni), care va acţiona asemenea unui buton.

”Acţionează la nivelul sistemului nervos simpatic, dar şi la nivelul glandelor suprarenale, care secretă adrenalină, noradrenalină şi cortizol, ce pregătesc corpul pentru acţiune. Şi musculatura corpului reacţionează, începând să fie tensionată, iar inima îşi măreşte ritmul cardiac. Practic, întregul organism pregăteşte, în doar câteva milisecunde, o reacţie de apărare la pericolul cu care se va confrunta”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

”Luptă sau fugi” nu apare doar în caz de pericol

Respiraţia se accelerează, iar creierul canalizează energia din diverse zone ale organismului (sistemul imunitar, cel digestiv şi reproducător) către  cele amintite, astfel încât să poată depăşi teama sau pericolul.  În acelaşi timp, sunt produse endorfine, o substanţă produsă de creier pentru ca organismul să nu simtă durerea, iar vasele de sânge de la nivelul pielii se micşorează foarte mult, pentru ca, în eventualitatea în care persoana în cauză este rănită, sângerarea să fie cât mai mică.

Iată deci că ”luptă sau fugi” nu este o expresie oarecare, ci un mecanism de apărare foarte sofisticat al organismului, fără de care acesta nu ar putea să supravieţuiască. Există însă o nuanţare de făcut. Această formă de apărare a organismului apare nu numai în cazul unui pericol iminent, ci şi în momentele de mare tensiune, când suntem foarte stresaţi pe plan personal sau profesional.

”Această reacţie a organismului apare şi când unei persoane îi este foame, când este afectată de singurătate, este pesimistă, când este într-o relaţie toxică sau când se declanşează vechi traume. De asemenea, când ne înfuriem sau nu avem încredere într-o anumită persoană, acest mecanism de apărare al corpului se activează”, ţine să puncteze psihologul Stelian Chivu.

Cum controlăm frica şi stresul prin câţiva paşi simpli

Necazurile apar când o persoană trăieşte foarte mult în această stare de ”luptă sau fugi”. Asta conduce la o îmbătrânire prematură şi o uzare puternică a sistemului emoţional, mental şi fizic. Când devenim conştienţi de această reacţie a organismului, vom reuşi în timp să o controlăm şi să îi limităm efectele negative. Cei mai mulţi dintre noi trăiesc, din păcate, într-o stare aproape permanentă de stres din diverse motive, fie pentru că nu au bani să plătească ratele la bancă, au rămas fără serviciu sau au probleme de sănătate.

”E ca şi cum aceste persoane ar fi într-un cod roşu permanent de stres, ce face ca în organism să se acumuleze o cantitate foarte mare de cortizol, care dăunează sănătăţii. Animalele au sistem foarte simplu de a scăpa de stres. De pildă, dacă un iepure este fugărit de o vulpe şi scapă, este suficient să se scutere pentru a scăpa de stres. Omul, în schimb, a pierdut acest reflex”, explică psihologul Stelian Chivu.

Persoanele în cauză ajung practic să aibă doar gânduri şi stări emoţionale negative, deoarece neurotransmiţătorii produşi de organism ca urmare a stresului nu se eliberează din corp. În realitate, ”luptă sau fugi” trebuie să rămână doar o expresie, pentru că atunci când se luptă sau fuge, corpul consumă energie. O astfel de reacţie vine firesc când suntem ameninţaţi de un animal sălbatic în pădure, dar în jungla urbană stresul trebuie combătut cu totul altfel.

”De fapt, problema este în interiorul nostru. Cu cine te lupţi sau de cine fugi acolo, decât cu tine sau de tine însuţi. Tocmai de aceea este recomandat ca fiecare dintre noi să devină conştient de acest mecanism de apărare al organismului şi să înveţe să se decupleze de la acesta”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Această decuplare se poate face pe mai multe căi. În funcţie de ce ştim că ne detensionează, putem viziona o comedie, să ieşim în natură sau poate să ascultăm o muzică care ne linişteşte, astfel încât creierul să poată secreta endorfine, pe fondul relaxării corpului. Asta nu înseamnă că putem consuma dulciuri în exces sau să ne apucăm de fumat sau de băut.

Deconectarea se poate face şi la nivel mental, însă aici avem nevoie de un bun control al gândurilor. Foarte important este ca fiecare dintre noi să îşi înlocuiască programele mentale negative cu altele pozitive, folosind expresii de genul ”acum sunt în siguranţă” sau ”acum trăiesc starea de curaj”. Sportul, este, de asemenea, indicat în astfel de situaţii, ca şi respiratul conştient şi meditaţiile.

”Esenţial este să învăţăm să ne relaxăm controlat organismul. Ca să putem face asta, avem nevoie să ne îmbunătăţim controlul mental, iar astfel vom controla şi emoţiile, dar şi fizicul. În acest fel vom reduce practic stresul şi vom deveni conştienţi de această reacţie a organismului, pe care în timp vom învăţa să o controlăm”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite