Profesorul de drone care a stabilit recordul mondial de distanţă şi altitudine. „În viaţă, cel mai mare risc e să nu rişti nimic“

Inginerul Mihai Dragu este doctorand al Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi. Dronele create de el stabilesc recorduri mondiale, ceea ce îl ajută să capteze interesul studenţilor săi pentru aceste aparate.

Mihai Dragu (41 de ani) a absolvit Academia Tehnică Militară în 2001, pentru o perioadă a activat în armată ca inginer de telecomunicaţii, iar după 5 ani a decis să plece pentru a da curs pasiunii sale pentru drone, care se numeau atunci aeromodele cu cameră video. 

„Întotdeauna am considerat că pot face ceva deosebit în viaţă, iar postul pe care activam atunci nu îmi permitea să evoluez, să mă împlinesc. Mi-am spus că este timpul să risc. În viaţă, cel mai mare risc este să nu rişti nimic. M-am gândit că McDonalds-ul angajează oricând“, ne povesteşte cu umor Mihai cum a pornit aventura sa în necunoscut.

În prezent, este doctorand în anul III la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi cu un proiect de eficientizare şi dezvoltare a dronelor UAV în protecţia mediului, cu care a devenit cunoscut la nivel mondial. Inovaţia sa permite dronei să aibă o autonomie de zbor foarte mare, astfel încât să poată acoperi o suprafaţă şi o distanţă cât de sute de kilometri, dar să şi poată fi controlată prin telecomandă pe o rază de 50 de kilometri şi pe o distanţă nelimitată prin intermediul internetului. La bordul dronei a fost montat un modem, care ia legătura cu staţia de bază, cum se numeşte în termeni tehnici computerul de la sol de pe care este operată aceasta.

Inginerul îi dă misiuni dronei şi citeşte informaţiile de telemetrie. „În acest mod, drona poate acoperi întregul teritoriu al României, pentru că operatorul de telefonie este naţional, iar dacă am roamingul activat, pot acoperi toată Europa. Deci, unde este internet, acolo poţi să mergi şi cu drona“, ne explică Mihai. Avantajul este că drona zboară la o înălţime de câteva sute de metri, iar legătura de internet este mereu bună, lucru care nu se întâmplă la sol, pentru că sunt zone, cum sunt cele montane, unde conexiunea este slabă sau chiar lipseşte.

Drona creată de Mihai, la care a lucrat doi ani, are o greutate de 3,8 kilograme, este acţionată de baterii electrice, fiind realizată dintr-un material „sandwich“, cum îl numeşte acesta. Astfel, structura internă este din fibră de carbon, iar exteriorul a fost realizat dintr-un polimer care absoarbe şocurile, asemănător celui din care sunt realizate căştile pentru biciclişti.

Zbor peste munţii Făgăraş

Drona se deplasează cu o viteză medie de 70 de kilometri pe oră şi o viteză maximă de 120 de kilometri pe oră. Inginerul a stabilit un nou record mondial de distanţă şi altitudine după ce a realizat un zbor de 260 de kilometri peste munţii Făgăraş, din Bucureşti până la Alba Iulia, la 1.900 de metri altitudine cu o dronă lansată din mână. „De fapt, drona poate urca mult mai mult. Am urcat până la 2.500 de metri şi a trebuit să ne oprim pentru că eram limitaţi de culoarele de zbor din spaţiul aerian. Cred că poate zbura până la o altitudine de 5.000 de metri fără probleme“, ne dezvăluie inginerul.

Utilitatea unei drone este dată de senzorii pe care îi are montaţi la bord. În cazul aparatului de zbor creat de Mihai, se pot monta senzori de fotografie în spectru vizibil. Asta înseamnă că aceştia pot fi folosiţi în topografie (măsurări de terenuri) sau pentru realizarea de fotografii multispectrale, care presupun utilizarea razelor ultraviolete şi a celor infraroşii.

În acest ultim caz, senzorii pot fi folosiţi în agricultură, pentru determinarea stării de sănătate a culturilor. „Se calculează un indice de vegetaţie pentru fiecare zonă a recoltei, iar dacă acesta este sub o anumită valoare, înseamnă că este o problemă, iar inginerul agronom se va deplasa acolo şi va aplica un tratament doar pentru acea porţiune de cultură“, ne explică Mihai o altă funcţie pe care drona o poate îndeplini.

Pe zona de mediu, drona are senzori ce pot determina gradul de împădurire sau defrişare, dar şi cât de sănătoasă este pădurea. Nu în ultimul rând, drona poate face măsurători atmosferice după ce vor fi montaţi pe aceasta senzori de gaze. „Vorbim de determinarea compoziţiei chimice a atmosferei pe diverse straturi, făcând practic o hartă a poluanţilor, cum ar fi monoxidul de carbon sau compuşi organici volatili. Drona este instrumentul ideal pentru aceste măsurători, deoarece nu poluează, având propulsie electrică”, punctează Mihai.

A produs deja 15 drone

După  ce  va finaliza proiectul de doctorat, inginerul îşi va breveta drona pe distanţe mari ca un instrument pentru protejarea ariilor naturale, dar şi a oraşelor. „Vom introduce şi senzori de detecţie a radiaţiilor ionizante. Sunt constant scurgeri de la centralele atomice, ce pot fi aduse de vânt de peste tot din lume. Este important să detectezi la timp zonele afectate de radiaţii ionizante pentru că distrug ADN-ul uman şi provoacă cancer“, precizează Mihai. 

A produs deja aproximativ 15 drone de acest tip, pe care le-a vândut atât în ţară, cât şi în străinătate. Are o mică firmă, unde face cercetare alături de un coleg pe aeronave fără pilot. „Noi nu vindem propriu zis drone. Un bisturiu nu te face chirurg. Noi vindem serviciile de integrare a dronelor în diverse companii. Practic, identificăm o nevoie la o companie, o acoperim cu o soluţie bazată pe drona noastră şi susţinem firma să implementeze drona în fluxul de producţie, de exemplu topografiere sau agricultură“, ne explică inginerul.

Un pachet ce include folosirea dronei, serviciile de mentenanţă şi service pentru topografie porneşte de la 10.500 de euro şi poate ajunge până la 15.000 de euro, incluzând aici şi senzorii pentru gaze şi radiaţii ionizante.

Următoarea provocare: drona care va face înconjurul lumii

Mihai şi-a descoperit pasiunea de a-i introduce pe studenţi în tainele  funcţionării dronelor. Ca doctorand a făcut numeroase prezentări în faţa tinerilor, atât teoretice, cât şi practice, a modului de funcţionare a dronelor şi a aplicaţiilor practice ale acestora la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi şi Universitatea Bucureşti. 

Următoarea provocare pentru Mihai este să dezvolte o dronă cu celule fotovoltaice care să se deplaseze de la Galaţi la Timişoara şi să stea o întreagă zi în aer. Dacă va realiza cu succes acest lucru, tânărul va crea o dronă care să facă înconjurul lumii şi care să stea în aer permanent, zi şi noapte. 

Drona ar fi alimentată cu panouri solare, iar bateriile i-ar permite să zboare şi noaptea, urmând ca acestea să se încarce în timpul zilei cu energie solară. Capabilitatea sa de a zbura în jurul lumii ar fi doar un detaliu de palmares pentru Mihai, după cum ne-a mărturisit, ţinând cont că vorbim de o dronă lansată din mână, însă este un lucru care nu s-a mai făcut până acum nicăieri în lume.