Profesorul care a scos istoria în stradă. ”Când îţi cunoşti oraşul, altcumva îl respecţi”

Profesorul care 
a scos istoria în stradă. ”Când îţi cunoşti oraşul, altcumva îl respecţi”

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici Foto: proiectulmerito.ro

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, profesor la Colegiul Naţional „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, a făcut din ora de istorie un prilej de explorare a oraşului. Copiii învaţă istoria locală şi naţională prin vizite la obiective culturale, monumente şi muzee.

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici (60 de ani) este un veteran la catedră: are o activitate didactică de peste 35 de ani, iar din 2010 este profesor de istorie la Colegiul Naţional „George Bariţiu“, cel mai vechi liceu românesc din Cluj-Napoca. Predă la clasele V-XII şi s-a remarcat prin metodele inedite prin care le prezintă copiilor istoria universală, dar şi pe cea locală.

Provine dintr-o familie cu tradiţie, înaintaşii săi fiind tot profesori de istorie, aşa că spune, mai în glumă, mai în serios, că a trăit cu istoria în casă. Părinţii nu l-au influenţat în alegerea carierei. A fost o chestiune de alegere personală, ba chiar de vocaţie, şi nu regretă nimic.

„Când faci ceva ce-ţi place, se vede, se simte, ai şi eficienţă – şi ăsta e lucrul cel mai important“, spune profesorul Bogo, cum îl alintă copiii din clasele mai mici. Ţine să menţioneze asta, pentru că e de părere că e bine că au această lejeritate şi că relaţia dintre elev şi profesor ar trebui să fie mai familiară decât era odinioară.

„Trebuie să iubeşti copiii, să fii flexibil, să te gândeşti că şi tu poţi greşi, dar poţi învăţa de la ei. Trebuie să fie un dialog permanent, fără o barieră între dascăl şi elev, aşa cum există de multe ori în învăţământul nostru. Le este frică multor elevi să pună întrebări, învaţă numai ce li se spune, nu vin cu idei noi. Dacă nu ai empatie faţă de elevi, faţă de copii, în general, domnule, apucă-te de altă meserie“, spune profesorul.

Vladimir Bogosavlievici îşi încurajează mereu elevii să fie spontani şi să-şi exprime ideile. Se declară vehement împotriva ideii ca elevii să reproducă doar ce le spune profesorul în clasă. E o formă de predare pe care o vede ca pe o şcoală scolastică, unde copiii învaţă mecanic, iar personalitatea lor dispare treptat. Orele sale de istorie sunt atipice. Marea majoritate se ţin pe străzile din Cluj, pentru ca elevii să iasă din ceea ce profesorul numeşte „dogmatismul în învăţământ“. „E şi sănătos, pentru că se plimbă, văd oraşul. Este o oră de relaxare prin activitate, în care nu discutăm doar despre Cluj.“

Cultura generală este esenţială, dar lipseşte

Profesorul crede că e deosebit de importantă cultura generală, însă acest aspect este aproape cu desăvârşire ignorat în învăţământul românesc. „Cultura generală este ceea ce rămâi din ceea ce uiţi din ceea ce ai învăţat“, explică Bogosavlievici. De asemenea, îşi încurajează elevii să facă mereu comparaţii şi să vină cu propriile idei.

Adesea, vizitează, cu elevii săi, muzee din Cluj şi vizionează cu ei filme istorice, iar apoi îi pune să scrie despre ce au văzut şi, mai ales, despre ce au înţeles. Spune că nu l-a interesat niciodată să facă lucrurile formal. Întotdeauna vrea ca elevii săi să cunoască locurile pe care le vizitează, să vadă imaginea de ansamblu, adică cum se integrează acestea în cultura oraşului şi să facă o paralelă cu alte locuri istorice din ţară.

FOTO arhiva personală

„Învăţământul românesc trebuie reformat. Oameni avem, dar trebuie puşi în prim-plan. Trebuie să se creeze un mediu propice educaţiei, care trebuie apoi dezvoltat. Din păcate, nu mulţi fac aşa. Majoritatea, şi elevi, şi profesori, sunt ancoraţi în această robotizare a învăţământului. În primul rând, trebuie să i se dea personalitate copilului, dar în sensul bun. E nevoie de un Bacalaureat diferenţiat, în funcţie de competenţele fiecărui copil“, explică profesorul. În viziunea sa, principala calitate a unui dascăl trebuie să fie vocaţia, la care se adaugă implicarea şi iubirea faţă de elevi.

A scris un volum alături de elevii săi

Recunoaşte că pandemia i-a tulburat puţin apele, însă şi-a propus ca una dintre clasele
sale de elevi să cunoască toate obiectivele culturale din Cluj, inclusiv toate muzeele şi bibliotecile. Prin vizitele acestea îşi doreşte ca elevii să aibă atât o perspectivă a trecutului, cât şi a viitorului.

De 15 ani face tururi prin oraş pentru prieteni, localnici şi chiar pentru turişti străini, iar cu clasele la care predă iese aproape zilnic pe străzile Clujului. Scopul e să le antreneze cultura civică, pentru că odată ce îi cunosc istoria, vor căpăta respect faţă de oraş. 

Chiar şi părinţii elevilor vor să participe la aceste tururi. Ideea i-a venit după ce a realizat că locuitorii Clujului nu îşi cunosc sau îşi cunosc foarte puţin locurile de baştină. „Când îţi cunoşti oraşul – şi mă refer la nivelul întregii ţări – altcumva îl respecţi şi poţi să îl şi iubeşti. Copilului îi dă o adevărată educaţie civică. Unii vin şi cu părinţii. Mă exprim întotdeauna într-un limbaj colocvial, comun, ca să înţeleagă toată lumea“, spune Vladimir Bogosavlievici.

FOTO arhiva personală

Pasiunea profesorului pentru istoria Clujului a apărut în studenţie. În cartierul unde locuia era o clădire veche pe lângă care trecea mereu. La un moment dat, s-a întrebat cui i-a aparţinut. S-a documentat şi aşa a aflat că a fost construită de un celebru antreprenor din oraş, de origine italiană, pe care îl chema Spada. Acesta a venit în oraş în perioada austro-ungară şi a avut mai multe edificii Cluj – pe care profesorul le-a descoperit ulterior.

Aşa a scris prima sa carte, „Clujul văzut şi nevăzut“, publicată împreună cu o colegă, profesoară de limba engleză, care a tradus cartea. Au tipărit 300 de exemplare, care s-au vândut în două zile, iar între timp volumul a ajuns la a treia ediţie. „Este o istorie plimbată: adică te plimbi şi povesteşti locurile prin care treci. Este un fel de ghid istoric, turistic şi cultural, scris într-un limbaj care poate fi pe placul tuturor.“

FOTO arhiva personală

A scris până acum 12 cărţi şi mai are în pregătire alte câteva. Alături de elevii săi a scris cel mai recent volum publicat: „Explorând Clujul – Bogo şi elevii de la George Bariţiu“. Pe lângă toată această efervescenţă editorială, Vladimir Bogosavlievici are mai multe cercuri de istorie cu care lucrează, care se numesc sugestiv „Exploratorii Clujului“. 

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Profesoara care refuză meditaţiile private şi pregăteşte la clasă mediciniştii încă din primul an de liceu. „Fac experimente povestite, pentru că nu avem materiale“

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările