Galaţi: Avocatul căruia arbitrajul i-a adus notorietatea

Silviu Ioan Veronel, care l-a avut drept mentor pe Ioan Chirilă, celebrul cronicar sportiv, a arbitrat 234 de meciuri în Liga I şi 52 de meciuri internaţionale, iar Traian Băsescu, actualul şef al statului, a intervenit pe lângă autorităţile comuniste pentru a fi lăsat să plece în străinătate.

Şi-a dorit să intre în avocatură, dar era greu în perioada comunistă să îşi împlinească visul, astfel că s-a orientat spre o societate unde putea să profeseze ca jurist. Silviu Veronel Ioan s-a angajat astfel la Portul Galaţi, unde a activat din 1980, până în 1994.

A avansat treptat în carieră, ajungând căpitan adjunct al Portului Galaţi şi şef al Siguranţei navigaţiei. Apoi şi-a continuat cariera în avocatură, profesie pe care o practică şi în prezent.

A început să joace fotbal de la 12 ani, fiind legitimat la FCM Galaţi şi Progresul Bucureşti. Până la urmă, a optat pentru arbitraj, îndrumat fiind şi de unchiul său, Ioan Chirilă, cunoscutul jurnalist sportiv şi autor de cărţi pe teme sportive. În 1977, a urmat Şcoala de arbitri, iar în 1982, a fost convocat în lotul de arbitri pentru Divizia C. Doi ani mai târziu, promova în divizia secundă, iar ulterior în A.

Între 1992 şi 1998 a fost delegat ca arbitru FIFA.  Se poate lăuda cu 234 de meciuri arbitrate în Liga I, dar şi cu 52 de  meciuri internaţionale în Liga Campionilor, Cupa Cupelor, Cupa UEFA

O mână de ajutor de la Traian Băsescu

Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, care a ocupat pe vremuri şi funcţia de inspector-şef al navigaţiei, a intervenit pe lângă autorităţile comuniste pentru ca Silviu Veronel Ioan să poată pleca în străinătate şi să arbitreze meciuri contând pentru  calificările la campionatele  Mondial şi European.

Cel mai important meci din cariera sa de arbitru fost Anglia-Polonia (0-0)  pe stadionul Wembley, când i-a avut alături pe Marcel Lică şi Valeriu Argăseală, actualul preşedinte al Stelei. A arbitrat, de şase ori, eternul derby Steaua-Dinamo. Regretă că a oficiat la centru doar în semifinalele Cupei României, un meci între Steaua şi Universitatea Craiova. A participat la două turnee organizate în 1996 şi 1997, la Dallas, sub egida FIFA, pentru fotbaliştii sub 20 de ani.

Nu poate sta departe de arbitraj

Până în luna august 2009, a fost şi avocatul Comisiei Centrale a Arbitrilor, dar a plecat odată cu debarcarea lui Aron Huzu şi nu mai are de gând să se întoarcă vreodată. Preferă să nu vorbească despre motivele care l-au determinat să ia această decizie şi scrie articole în revista de specialitate a structurii din care face parte de atâţia ani.

Şi-a început cariera în divizia A, în 1986, ca arbitru în meciul Steaua-FC Timişoara şi a încheiat-o în 1998, într-o partidă Dinamo-FC Timişoara. În prezent, îşi continuă activitatea în domeniul arbitrajului ca observator în Liga I.

Povesteşte cu emoţie despre ultimul meci arbitrat, când a şi fost răsplătit simbolic pentru întreaga activitate. „Domnul Nicolae Rainea, care este o legendă în arbitrajul internaţional şi pe care nimeni nu poate spera să îl poată egala vreodată, mi-a înmânat o cupă pentru întreaga activitate şi o diplomă”, rememorează momentul Silviu Veronel Ioan.

Întrebări şi răspunsuri

Sunteţi nepotul lui Ioan Chirilă. Cum v-a influenţat cariera de arbitru acest lucru?

Decisiv aş putea spune. Dacă nu era Ioan Chirilă, nu ajungeam arbitru. Este greu să pătrunzi în lumea mare a arbitrilor. Pot spune că mentorul meu în viaţă a fost Ioan Chirilă.

Vi s-au adus injurii sau ameninţări pentru modul în care aţi arbitrat anumite meciuri?

Am rămas prieten cu toate echipele de fotbal din România. Nu este echipă în România, care să poată spune că am nedreptăţit-o.

Ce îi place

Îmi plac doar oamenii buni. Şi când spun asta, mă refer la oamenii care zâmbesc, care ştiu să se facă plăcuţi. M-am apropiat întotdeuna de oamenii deschişi, care au ştiut să arate acest lucru.

Ce nu îi place

Detest laşitatea, ipocrizia şi minciuna. M-am confruntat în viaţă cu diverse situaţii, când anumite persoane au dat înapoi atunci când puteau să acorde o mână de ajutor. De aceea nu am vrut niciodată să am de-a face cu persoanele care au fugit de răspundere.

Profil

Data naşterii: 17 august 1953

Studii: Facultatea de Drept Bucureşti

Stare civilă: căsătorit, un copil