Fantoma bolşevicului Petru Groza „părăseşte“ oraşul Galaţi abia la 30 de ani de la căderea comunismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Strada Petru Groza  din Galaţi FOTO Costel Crângan
Strada Petru Groza  din Galaţi FOTO Costel Crângan

Pe 31 octombrie 2019, Consiliul Local Galaţi va lua o decizie istorică: ultima stradă din municipiu care poartă numele unui lider comunist va fi redenumită. Strada Petru Groza va deveni Nicolae Caranfil. În oraş mai există, însă, şi alte „fantome“ ale comunismului.

La 30 de ani de la căderea comunismului din România, ultima fantomă a regimului bolşevic părăseşte oraşul Galaţi. În data de 31 octombrie 2019, Consiliul Local al municipiului va dezbate un proiect de hotărâre care vizează schimbarea denumirii străzii Petru Groza în Nicolae Caranfil.

Propunerea a fost adoptată în unanimitate în toate comisiile de specialitate prin care a trecut, iar surse din CL Galaţi dau măsura ca deja aprobată, votul din plenul „parlamentului local” având doar caracter procedural.

Galaţiul este municipiul din România care s-a lepădat cel mai greu de fantomele comunismului, acest lucru (dar nu numai el) atrăgându-i, după Revoluţie, porecla de „Oraşul Roşu”. Astfel, denumirile străzilor cu rezonanţă bolşevică au început să fie schimbate de-abia în anul 1993 (când, printre altele, strada „6 martie 1945” a devenit „Basarabiei”, iar „23 august” a devenit „Universităţii”), iar ulterior lucrurile s-au mişcat destul de lent.

De altfel, Consiliul Local a fost atenţionat de mai multe ori de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a judeţului Galaţi că se impun măsuri pentru ca denumirile de străzi proletcultiste şi de inspiraţie comunistă să fie schimbate. Despre strada Petru Groza se făceau referiri încă din 2011, într-un material foarte bine documentat trimis de Direcţia pentru Cultură către Primăria Galaţi, însă a fost nevoie de nu mai puţin de opt ani pentru a se lua o măsură.

„Noi veneam atunci cu o listă cu denumiri ce ar trebui schimbate, oferind alternativa unei liste cu personalităţi gălăţene cu reputaţie internaţională dintre care să se poată alege noile nume. Ni s-a părut firesc să fie schimbate nu doar denumirile la care aţi făcut referire în articol, ci şi cele, destul de nepotrivite, cu tot respectul pentru respectivele meserii, precum Laminoriştilor, Sudorilor, Ceferiştilor sau Macaragiilor”, ne-a spus conf.univ.dr habil. Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei pentru Cultură Galaţi.

Autorităţile au argumentat că lentoarea în schimbarea denumirilor străzilor cu rezonanţă proletcultistă şi bolşevică este determinată de faptul că acest lucru presupune costuri importante, având în vedere că este nevoie de preschimbarea actelor de identitate ale locuitorilor zonei, ale actelor constitutive ale societăţilor care au sediile acolo şi a altor acte juridice colaterale.

Faptul că ultima stradă care poartă numele unui lider comunist va fi redenumită nu înseamnă, însă, că toate fantomele bolşevice dispar din oraş. În zona Portului găsim strada Gheorghe Stroiciu (nimeni altul decât cel care a fondat, alături de Hristu Rakovski, Republica Transnistria, în 1918), iar în Micro 13 avem strada „13 decembrie”, care marchează momentul marii manifestaţii bolşevice din 1918, unde s-au remarcat IC Frimu, Rakovski şi Stroiciu.

Strada 13 decembrie din Galaţi FOTO Costel Crângan

Strada 13 septembrie din Galaţi FOTO Costel Crângan

De asemenea, la câteva zeci de metri de sediile Primăriei şi Prefecturii, pe strada Domnească tronează în continuare (pe soclul de pe care a fost dat jos, în 1958, unul dintre cei mai vrednici primar ai urbei: Alexandru Moruzzi) statuia lui Spiridon Vrânceanu, fost manevrant de vagoane, mort în timpul unei rebeliuni bolşevice din portul Galaţi, din anul 1916.

Statuia lui Spridon Vrânceanu FOTO Costel Crângan

Bustul manevrantului Vrânceanu de pe soclul primarului Moruzii FOTO Costel Crângan

Potrivit istoricului Marius Mitrof (consilier la Direcţia de Cultură de Galaţi), protestul iniţial paşnic a fost radicalizat de o serie de bolşevici infiltraţi, conduşi de cunoscutul separatist Hristu Rakovski, aşa că demonstraţii au atacat forţele de ordine, conflict în care manevrantul de vagoane Spiridon Vrânceanu a fost împuşcat. Mărturiile istorice consemnate de Paul Păltănea vorbesc despre faptul că Vrânceanu reuşise să smulgă sabia unui sublocotenent, iar militarul, în disperare de cauză, deja bătut până la sânge şi în mare pericol de a fi omorât, a tras cu revolverul ucigându-l pe agresor.

Cine a fost Petru Groza

Petru Groza (născut la 7 decembrie 1884, la Băcia, Hunedoara; mort la 7 ianuarie 1958, Bucureşti) a fost un avocat şi om politic român. A fost prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 şi 1952. A fost preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, funcţie asimilată celei de şef al statului, în perioada 2 iunie 1952-7 ianuarie 1958.

La 6 martie 1945 a fost impus în funcţia de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a ameninţat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deşi Groza a mimat apartenenţa la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comunişti şi al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani şi englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat - fapt unic în istoria regalităţii în România - regele a intrat în aşa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acţionat neconstituţional.

Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat primele procese politice din România, fraudarea alegerilor din 1946 şi lichidarea opoziţiei, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comunişti. La 30 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forţat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiaşi zile proclamând, în mod ilegal şi neconstituţional, în parlament, republica populară.

Cine a fost Nicolae Caranfil

Nicolae Gheorghe Caranfil (născut la 28 noiembrie 1893, Piatra Neamţ; mort la 22 aprilie 1978, New York) a fost un inginer român, membru corespondent (din 1940) al Academiei Române şi un scrimer olimpic. Este cunoscut ca fiind cel care a înfiinţat parcul Herăstrău din Bucureşti.

A urmat studiile preuniversitare la liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi pe care l-a absolvit în 1911. Apoi s-a înscris la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, de la care a plecat la „Ecole de Génie Civil” a Universităţii din Gent, Belgia, unde a obţinut titlul de inginer constructor. În continuare a urmat cursuri postuniversitare la Universitatea din Cambridge Regatul Unit după care a făcut o călătorie de studii în Statele Unite.

A practicat scrimă la Cercul Militar Bucureşti. A fost campion a României de şase ori la spadă şi de trei ori la sabie. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de vară din 1928 la proba de floretă pe echipe, unde lotul a fost eliminat în al doilea tur. În perioadă 1934-1937 a fost preşedinte al Comisiei de scrimă, acum Federaţia Română de Scrimă.

La intrarea în Muzeul Satului din Bucureşti, o placă memorială aminteşte de marile lucrări hidrotehnice care s-au făcut, sub domnia Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea al României, pentru crearea Parcului Herăstrău şi a întregii zone verzi din nordul Capitalei, în anii 1932-1937, sub conducerea inginerului Nicolae Caranfil.

Textul spune: „Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s’a făcut asanarea mlaştinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum şi derivarea de ape din râul Ialomiţa la Bilciureşti, ca să însănătoşească Capitala Ţării şi să o înfrumoseţeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale Bucureşti, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil”.

Vă mai recomandăm şi:

Cum au distrus comuniştii „cuibul de vulturi“ al lui Ştefan cel Mare. Povestea dramatică a satului Huştiu

Drama zguduitoare a „părintelui” primului submarin românesc. Umilit de bolşevici, a murit de foame în puşcărie

Ziua când a fost instaurat regimul comunisto-bolşevic în România. Petru Groza, primul ministru comunist, a fost tratat regeşte în închisoare

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite