Un Rege pentru România. Ce semnificaţii au, de fapt, monarhia şi ziua de 10 Mai pentru istoria ţării noastre

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regele Mihai, lângă bustul Regelui Carol I Foto arhivă
Regele Mihai, lângă bustul Regelui Carol I Foto arhivă

Ziua de 10 Mai rămâne în istoria naţională ca fiind încărcată de semnificaţii. Acum 150 de ani, la 10 Mai 1866, România îşi cunoştea domnitorul cel mai longeviv, care avea să o transforme din principat în regat, apoi într-un stat independent. Dinastia întemeiată de Carol I este şi acum văzută de mulţi dintre români ca fiind singura şansă pentru reintrarea ţării într-o epocă de glorie.

Ziua de naştere a monarhiei din România este 10 Mai, declarată zi naţională a ţării până la venirea comuniştilor. La 10 Mai 1866, prinţul prusac Carol de Hohenzollern-Sigmaringen era învestit la Bucureşti ca domnitorul Carol I al României, conducător al Principatelor Unite Române. La 10 Mai 1877, România îşi proclama independenţa de stat faţă de Imperiul Otoman, iar la 10 Mai 1881, Carol I a devenit Regele României, principatul devenit regat. Avea să conducă timp de 48 ani, cea mai lungă perioadă din istoria ţării.

Provenind dintr-o familie nobilă prusacă, Carol I a fost monarhul sub care România a intrat pe drumul modernizării. Nepotul său de frate, Regele Ferdinand I, a întregit România Mare, iar fiul acestuia, Carol al II-lea, a rămas în istorie pentru viaţa sa aventuroasă, fiind numit chiar de familia regală „cel mai controversat monarh al Dinastiei Române“. Perioada de glorie a ţării noastre a fost brutal întreruptă de cel de-Al Doilea Război Mondial, la capătul căruia regimul politic avea să se schimbe drastic în România.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai, al patrulea monah al românilor, fiul lui Carol al II-lea, era silit să abdice luând calea exilului şi lăsând drum liber instaurării comunismului. „Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). A fost obligat să abdice sub amenintarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodată sancţionat de Parlamentul României“, este opinia oficială a Casei Regale.

Întoarcerea Regelui

Ultimul rege al României avea să revină în ţară după Revoluţia din 1989, dar regimul Iliescu l-a întors din drumul spre Curtea de Argeş, unde suveranul voia să se reculeagă la mormintele înaintaşilor săi. Cea de-a doua întoarcere a Regelui Mihai a fost, însă, triumfală. Era Paştele din 1992, când suveranul s-a adresat românilor, de la balconul camerei sale de hotel din Bucureşti. Apoi iar nu i s-a mai permis să intre în ţară, abia în 1997 primind paşaportul românesc, în urma venirii la putere a Convenţiei Democrate. Românii au recunoscut meritele istorice ale monarhiei, înapoind familiei regale o seamă de proprietăţi: Castelul de la Săvârşin, Palatul Elisabeta, Castelul Peleş etc.

regele mihai

Actualul moştenitor la şefia Casei Regale a României, deţinută de Regele Mihai, este fiica sa cea mare - Principesa Margareta, Custode al Coroanei României. Consortul este Alteţa Sa Regala Radu, Principe al României. „Sărbătorim împreună 150 de ani de când Principele Carol I a depus jurământul de credinţă faţă de ţară. În acelaşi an, Suveranul promulga constituţia care definea ţara noastră drept «un singur stat indivizibil, sub denumirea de România». Au fost cei mai grei şi cei mai binecuvântaţi ani din istoria noastră. Niciodată nu am avut mai multe sacrificii şi suferinţă, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare şi libertate“, a fost mesajul Principesei Margareta.

Imaginea familiei regale a fost zguduită în ultima vreme de două mari scandaluri. În 2013, principesa Irina (a treia fiică dintre cele cinci ale cuplului regal Mihai & Ana de Bourbon-Parma) a fost arestată pentru implicarea, alături de soţul ei american, în organizarea luptelor de cocoşi la ferma lor din Oregon. În 2015, speranţa Casei Regale, prinţul Nicolae, fiul principesei Elena (cea de-a doua fiică), a fost exclus fără explicaţii de la linia de succesiune, unde ocupa poziţia a treia.

Epoca de glorie

Pentru istoricul George Varsami, România nu poate avea decât o opţiune: monarhia. Varsami conduce Muzeul Portului Constanţa, edificiu construit pe locul unde a existat Cuibul Reginei, pavilionul ridicat din ordinul Regelui Carol pentru consoarta sa, Regina Elisabeta. Dacă întrebi un regalist ce a însemnat monarhia pentru România, îţi va răspunde dintr-o suflare.

„Monarhia reprezintă constituirea statului român cu adevărat modern, precum şi constituirea şi consolidarea instituţiilor democratice de tip occidental. Extrem de important, monarhia înseamnă obţinerea Independenţei de stat, acţiune ce ar fi fost imposibilă cu un domnitor român. Apoi mai înseamnă intrarea în Primul Război Mondial acceptată de Regele Carol I, împotriva propriului neam german. Şi mai presus de toate, monarhia reprezintă constituirea României Mari, înfăptuită de Regele Ferdinand, cu meritele deosebite ale Reginei Maria. Cum să nu fii recunoscător unor astfel de instituţii?“, arată istoricul George Varsami.

Pentru un monarhist convins, abdicarea Regelui Mihai şi instalarea comuniştilor marchează sfârşitul epocii de glorie a României. „Este nu doar sfârşitul unei epoci de glorie, ci şi reîntoarcerea la un ev întunecat, primitiv, cu scoaterea în evidenţă a elementelor retardate ale societăţii - din păcate, multe, chiar prea multe. Criticii monarhiei fac parte din această categorie. Nu am întâlnit până acum o critică bazată pe fapte reale. Criticii din perioada interbelică erau nişte ilustre lipse de caracter, tip Petre Pandrea sau Argetoianu. Ştim poveştile inventate despre plecarea Regelui Mihai. Numărul vagoanelor încărcate cu aur variază de la 3 la 47 sau, mai nou, averea poporului a fost furată cu o navă. Înainte ca Regele să ajungă de la Bucureşti la Peleş, o comisie comunistă a inventariat toate bunurile din castel. Publicarea procesului-verbal ar lămuri toate zvonurile tembele“, consideră istoricul Varsami (foto cu regele Mihai, la vizita sa din 1998 la Muzeul Portului Constanţa).

Regele Mihai şi George Varsami la Muzeul Cuibul Reginei din Portul Constanţa 1998 Arhiva personală

Istoria zbuciumată a familiei regale a României va continua, printre contestări şi admiraţie. Pentru militanţii săi care nu renunţă la speranţă, monarhia este încă un vis îndepărtat. „Chiar dacă ar fi posibilă revenirea monarhiei, vreme de câteva decenii nu s-ar putea face nimic, mai ales că se lucrează cu instrumente democratice. Până la obţinerea Independenţei, Regele Carol a cunoscut o straşnică împotrivire românească - vezi, de exemplu, penibila republică de la Ploieşti. Trebuie să se întâmple ceva deosebit, pentru că, emoţional, poporul să accepte necondiţionat, din nou, monarhia“, este de părere istoricul George Varsami.

Ziua Regalităţii, marcată în premieră la Peleş

Evenimentul central al Jubileului de 150 de ani al Coroanei Române se va desfăşura marţi, 10 mai, la Castelul Peleş din Sinaia, fosta reşedinţă de vară a regelui Carol I din perioada 1883-1914. Ceremoniile de pe Valea Prahovei marchează o premieră, fiind pentru prima dată după 1947, anul abdicării Regelui Mihai, când data de 10 Mai, Ziua Regalităţii, este marcată la Peleş, şi nu la Palatul Elisabeta din Bucureşti, potrivit tradiţiei ultimilor ani ai Casei Regale.

Aproximativ 7.000 de persoane, invitaţi ai Casei Regale, oameni simpli şi reprezentanţi ai unor organizaţii, instituţii şi comunităţi din România şi din Republica Moldova vor participa la evenimentele programate la Castelul Peleş.

După scurte ceremonii la Bucureşti, la ora 10.30, la statuia Regelui Carol din piaţa Palatului Regal, evenimentele jubileului se mută la Sinaia. La ora 13.20, în prezenţa membrilor Casei Regale, pe terasa castelului va fi înălţat Stindardul Regal care va flutura la Peleş pentru prima dată după 1947.

Între orele 17.00 şi 19.30 se vor desfăşura tradiţionala Garden Party din ziua de 10 Mai şi concertul de gală susţinut de orchestra Cameratei Regale. Evenimentele vor avea loc pe terasa şi peluza Castelului Peleş şiu se vor încheia cu eliberarea a 400 de porumbei albi. La concertul de gală din acest an, invitaţi de onoare vor fi violonistul Remus Azoiţei, tenorul Teodor Ilincăi şi dirijorul Tiberiu Soare. La ora 18.00, Familia Regală va ieşi pe balconul castelului pentru a saluta participanţii la sărbătoare, timp în care trei avioane ale Iacărilor Acrobaţi vor survola parcul regal.

Intrarea pe Domeniul Regal în ziua de 10 Mai va fi liberă, la fel şi parcarea autoturismelor, însă publicul va avea acces, inclusiv pe peluza din faţa castelului, pe jos, pe porţiunea de la intrarea pe domeniul Peleşului până la castel. Mai multe restaurante de pe domeniu vor fi deschise întreaga zi şi extinse cu terase pentru cei care vor veni la evenimentele de la Peleş. (Dana Mihai)

image
Regele Mihai - Principesa Margareta 24 ianuarie 2016 FOTO Familiaregala.ro

Mesajul Custodelui Coroanei cu ocazia zilei de 10 Mai

9.05.2016

Sărbătorim împreună 150 de ani de când Principele Carol I a depus jurământul de credinţă faţă de ţară. În acelaşi an, Suveranul promulga constituţia care definea ţara noastră drept „un singur stat indivizibil, sub denumirea de România“.

Au fost cei mai grei şi cei mai binecuvântaţi ani din istoria noastră. Niciodată nu am avut mai multe sacrificii şi suferinţă, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare şi libertate.

În acest secol şi jumătate, Coroana a dat românilor încredere şi mândrie, exemplu şi însufleţire, arătând mereu drumul înainte. Influenţa ei benefică asupra societăţii s-a adăugat de la o generaţie la alta.

Regii şi Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcţia societăţii civile, politicii, economiei, educaţiei şi culturii noastre. Ei au servit interesele naţiunii cu loialitate, iubire şi credinţă.

Coroana este o parte a identităţii naţionale, iar Regele nostru şi ţara se găsesc astăzi uniţi prin încredere şi respect.

Cel mai bun fel de a ne arăta iubirea pentru Majestatea Sa Regele Mihai este să fim patrioţi, să dovedim conştiinţă civică şi să ne respectăm unii pe alţii.

Familia Regală va fi mereu alături de români şi va continua să facă ceea ce a făcut întotdeauna: să pună umărul la construirea unei Românii demne, stabile şi prospere.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Margareta, Custodele Coroanei române

Palatul Elisabeta, 9 mai 2016

Pe aceeaşi temă:

Regele Carol I, domnitorul providenţial pentru Dobrogea: „Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!“

Alianţa care a dat României moştenitorii Coroanei regale. Cum au ajuns doi tineri suveranii unui stat râvnit de toate puterile lumii

Un orăşel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României

Primul artist oficial al Bucureştilor: contele maltez Amedeo Preziosi, chemat de Regele Carol I să imortalizeze viaţa românilor la finele anilor 1860

Povestea regelui „ratat“ de România. Cine este prinţul Filip, propus înainte de Carol I să conducă Principatele Române

Dosarul secret 23 August 1944: detaliile abdicării lui Carol al II-lea şi ale arestării mareşalului Ion Antonescu. Cum a fost primit Regele Mihai la „curtea“ lui Hitler

Cutia de argint în care a fost păstrată inima reginei Maria, expusă în premieră la Marea Neagră. Acum 75 ani, preţiosul transport era adus în ţară de la Balcic

FOTO Gestul regal care a scandalizat Europa. Regina Maria şi amintirile iubirilor ei, adăpostite la Balcic

Imagini de arhivă: Cazinoul din Constanţa, martorul întâlnirii istorice dintre două capete încoronate din Europa


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite