Pandemia a tras la mal croazierele pe Marea Neagră. „Portul Constanţa este cea mai cerută destinaţie din zonă în 2021“
0
Turismul de croazieră pe Marea Neagră a suferit în ultimii ani scăderi drastice ale navelor care au trecut Bosforul şi au acostat în porturile riverane. Miile de turişti care călătoresc doar cu o singură navă de acest gen pot contribui substanţial la dezvoltarea turistică şi economică a oraşelor-port.
Pandemia a lovit în plin turismul de croazieră, iar anul 2020 a fost unul în care nu s-a putut vorbi despre nave de pasageri acostate în Portul Constanţa. Nici înainte de acest an lucrurile nu au fost mai bune. În 2019, în terminalul de pasageri au fost înregistrate 21 de escale ale navelor de croazieră, cele mai multe fluviale. Acestea au adus la Constanţa peste 3.000 de turiştii străini.
În anul 2018, România a înregistrat zero nave maritime de croazieră, iar printre motivele care au determinat marile linii de croazieră maritimă să evite Marea Neagră, în anii precedenţi, se numără anexarea Crimeei de către Rusia, instabilitatea din Ucraina, migraţii care folosesc diferite culoare de a ajunge în Europa şi atentatele teroriste din 2016 şi 2017 din Turcia.
Cei mai buni ani pentru turismul de croazieră au fost 2013, când în Constanţa ajungeau aproximativ 68 de nave, şi 2014, cu peste 95 de nave sosite. Din anul 2015, numărul navelor de croazieră a început să scadă.
Pentru anul 2021, 26 de nave de croazieră (17 maritime şi 9 fluviale) şi-au anunţat sosirea în Portul Constanţa. „Prima navă maritimă de croazieră programată în anul 2021 este Artania, cu pavilion Bahamas, pe data de 1 mai, iar ultima ar închide sezonul pe 16 octombrie, tot maritimă, Aegean Odyssey”, explică Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA.
Corina Martin, proprietara agenţiei de turism Mistral Tours, explică faptul că 26 de nave maritime şi fluviale reprezintă o cifră destul de mică. „Turismul de croazieră este produsul turistic cel mai afectat, probabil, în pandemie. Industria călătoriilor abia se dezmorţeşte acum, oamenii reîncep, timid, să călătorească, dar cei mai puţini dintre ei se mai gândesc acum să petreacă 8 -14 -21 de zile închişi pe o navă de croazieră cu alte câteva sute şi mii de pasageri, deşi până acum un an acesta era un vis frumos de vacanţă pentru orice doritor de călătorii şi aventură”, explică Martin.
În această perioadă, Portul Constanţa deţine directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre şi promovează împreună cu porturile Odessa, Burgas şi Varna relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră, afectat în ultimii ani.
Navă de croazieră în Portul Constanţa Sursa foto: APMC
Turism decis de evoluţia pandemiei
Doar că, spun reprezentanţii Portului, în funcţie de evoluţia pandemiei şi a restricţiilor impuse de aceasta, lista poate fi modificată. De exemplu, trei escale ale unor nave fluviale au fost anulate, agentul navelor motivând decizia cu situaţia privind Covid-19. Astfel, navele fluviale „River Adagio” şi „River Aria”, care aveau programate şase escale în acest an în Portul Constanţa, vor ajunge doar de trei ori, în toamnă.
Fiecare companie de croaziere stabileşte, la bordul navei, un protocol strict, măsurile de bază referindu-se la test COVID-19 negativ înainte de îmbarcare, termometrizare, distanţare, dezinfectare, purtarea măştii. Se va introduce şi un proces de îmbarcare şi check-in fără contact, dezinfectarea obligatorie a bagajelor, crearea de cabine izolate, îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie, dar şi examinarea medicală extinsă a turiştilor.
De partea cealaltă, autorităţile au pregătit terminalul de pasageri al Portului Constanţa pentru a face faţă noilor provocări de siguranţă sanitară: fluxuri separate pentru turişti, cu respectarea distanţei, dezinfectarea frecventă a terminalului, dispensere pentru dezinfectant şi altele.
„Aceste semnale dau speranţe de relansare a turismului de croazieră în Marea Neagră, după un an 2020 marcat de pandemie. În perioada precedentă, respectiv 2016 – 2019, situaţia geopolitică din Marea Neagră a frânat sosirea navelor de croazieră în zonă”, explică Florin Goidea.
Navă de croazieră în Portul Constanţa Sursa foto: APMC
Constanţa, destinaţie preferată
Chiar şi în aceste noi condiţii impuse de precauţiile medicale, în 2021, „Portul Constanţa este cea mai cerută destinaţie din zonă, cu cele mai multe nave de croazieră anunţate pentru sezonul acesta şi deja cu 12 rezervări ale unor nave maritime pentru anul 2022”, mai spune Florin Goidea, director general al CN APM SA.
Pe o navă maritimă de croazieră pot fi între 3.000 şi 7.000 de pasageri, de aceea, pentru orice oraş-port turismul de croazieră este deosebit de important.
„O navă de croazieră mare ne poate aduce în medie 3000 pasageri străini la o sosire de câteva ore. Mai mult de jumătate din ei coboară de pe navă pentru a vizita Constanţa şi atracţiile din judeţ şi din Delta Dunării”, arată Corina Martin.
Pentru turiştii străini sosiţi în Porul Constanţa, principala atracţie este turul oraşului, în special zona istorică (Cazinoul, Piaţa Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Portul Tomis). În funcţie de durata acostării, străinii aleg un tur al judeţului (se vizitează mănăstiri dobrogene, cetăţi antice, participă la mese tradiţionale) sau chiar o excursie de o zi în Delta Dunării.
„Deşi România este o ţară sigură şi stabilă, este tratată la pachet cu statele riverane, pentru că nu suntem o destinaţie atât de interesantă pentru ca navele să treacă Bosforul numai pentru a poposi, pentru câteva ore, în Portul Constanţa”, concluzionează Corina Martin.
Portul Constanta este cel mai mare port din Marea Neagră şi al patrulea ca mărime din Europa. Terminalul de pasageri este situat în partea de nord a portului, primind nave de croazieră care sosesc fie pe Dunăre, fie pe mare. Din anul 2005, terminalul a fost modernizat şi are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri într-un an.
Vă recomandăm şi:
Turismul de croazieră se relansează în 2020. Câte nave şi-au anunţat sosirea în Portul Constanţa
Se încarcă comentariile...
