IPS Teodosie: „Cum era moda să ne împărtăşim cu mai multe linguriţe!? Este mare păcat! Eu, un preot dacă-l prind, nu-l mai las să slujească“ | VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
IPS Teodosie FOTO Arhiepiscopia Tomisului
IPS Teodosie FOTO Arhiepiscopia Tomisului

Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a spus duminică, la Mănăstirea Colilia, că, dacă prinde vreun preot că împărtăşeşte credincioşii cu mai multe linguriţe, îl dă afară. „Nimeni nu se contaminează, chiar dacă s-a împărtăşit unul bolnav”, spune înaltul ierarh.

Prezent la slujba de la Colilia, înaltul ierarh a transmis credincioşilor: „Hristos este prezent în sfânta împărtăşanie cu sufletul, cu trupul şi cu Dumnezeirea şi acolo este locul cel mai sfânt, în sfântul altar. Iar sfântul potir, unde se pune trupul lui Hristos şi sângele lui Hristos este locul de sfinţenie maximă. Cât de sfânt e cerul, care e locuinţa lui Dumnezeu, atât de sfânt este potirul care îl poartă pe Dumnezeu cu trupul, cu sângele, cu sufletul şi cu dumnezeirea Sa. De aceea, acolo nu este decât curăţie şi sfinţenie. De aceea, din sfânta împărtăşanie nimeni nu se îmbolnăveşte. Şi dacă se împărtăşesc o mie şi 10.000 şi 100.000 cu aceeaşi linguriţă. Cum era moda să ne împărtăşim cu mai multe linguriţe! Doamne fereşte! Este mare păcat! Eu, un preot, dacă-l prind, nu-l mai las să slujească, pentru că e semn de necredinţă”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.

Înaltul prelat a făcut referire la un „strălucit om de ştiinţă” de la NASA care „nu prea era el credincios convins” şi care a folosit „aparatura cea mai rafinată” pentru a căuta microbi în potir, fără să găsească vreunul. 

„Nu a găsit nimic. În altar, foarte puţini. În biserică, ceva mai mulţi. Dar afară, mulţime de microbi. Şi văzând această minune a zis: ”De ce să mai stau acolo, să spun poveşti la oameni, când adevărul este în biserică, în sfânta împărtăşanie?” Şi s-a făcut călugăr în Sfântul Munte. Şi mulţi oameni de ştiinţă au îmbrăţişat, văzând că ştiinţa e neputincioasă. Este bună ştiinţa, că e de la Dumnezeu. Prin ştiinţă, noi ne îmbrăcăm, ştim să facem haine, prin ştiinţă facem şi medicamente, dar mai mare medicament şi mai de folos ca sfânta împărtăşanie nu este niciunul. Şi eu am fost întrebat: «Nu vă temeţi că veţi îmbolnăvi?» Nu mă tem, pentru că slujesc zilnic şi cât voi trăi, aşa voi face! Că e boală, c nu-i boală, mai mare bucurie, va ierarh, ca să slujesc, nu este alta!”, a mai spus Teodosie. 

Acesta a acordat, la finalul liturghiei de duminică, „diplome de recunoştinţă” celor care au donat bani mănăstirii Colilia, el menţionând ca principal ctitor pe omul de afaceri George Becali, dar şi pe vărul acestuia, Teia Sponte şi pe directorul unei mari companii de furnizare a energiei electrice.

La liturghia oficiată duminică la mănăstirea Colilia au participat zeci de oameni, însă, conform imaginilor, nu au respectat măsurile de distanţare fizică şi nici nu au purtat toţi mască sanitară de protecţie.

Istoria bisericii

Satul Colilia a fost întemeiat în urmă cu mai multe secole de ciobani care au ajuns pe aceste meleaguri odată cu transhumanţa.  Apoi, satul a devenit casă pentru germanii care s-au retras în stepa dobrogeană din Basarabia şi sudul Rusiei. Recensământul efectuat cu ocazia strămutării germanilor din Dobrogea vorbea de 16.500 de suflete. 

Între anii 1901-1934 germanii au înălţat aici o biserică romano-catolică. Era o construcţie impunătoare, cu ziduri de piatră. În anul 1940, germanii au părăsit România ca urmare a unei convenţii dintre guvernele german şi român, populaţia germană din Dobrogea a fost strămutată în Germania şi aşa a luat sfârşit o perioadă din viaţa etnicilor care începuse cu 100 de ani în urmă.

Biserica ridicată de germani a fost folosită de către localnici. Comuniştii au trecut aşezarea pe lista satelor ce urmau să fie desfiinţate, odată cu sistematizarea rurală. Satul Colilia a dispărut sub buldozere şi de aceeaşi soartă ar fi avut parte şi biserica, dacă nu s-ar fi întâmplat o minune. 

Buldozerele au încercat să muşte din construcţia lui Dumnezeu, dar nicio piatră nu a cedat, iar în zidurile unde cândva oamenii se rugau nu s-a produs nicio fisură.Autorităţile au abandonat ideea demolării ei dar, cu timpul, locul sfânt a ajuns o ruină. Aici ciobanii îşi adăposteau animalele, iar oameni de-ai locului au furat uşi, ferestre şi chiar piatră.

În 2006, la Colilia au venit patru maici care sub îndrumarea maicii Rafaela au întemeiat o obşte monahală. Cu ajutorul lui Gigi Becali, fosta aşezare a germanilor din Dobrogea a devenit mănăstire ortodoxă.

Refăcută după proiectele arhitectului Teodor Ion din Constanţa, bisericii i s-a construit acoperişul, s-a îndepărtat tencuiala exterioară şi s-a scos în evidenţă piatra zidurilor.

S-au păstrat ancadramentele ferestrelor şi brâurile de stucaturi în registrul superior, în culori armonioase, iar treptele de la intrare din marmură albă. S-au montat uşi masive şi strane din lemn de stejar lucrate la Humuleşti-Neamt. Pictura, în frescă, a fost realizată de Sorin şi Paraschiv Bejan, între anii 2007 şi 2009.

Piatra de temelie a paraclisului cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe“ a fost pusă în ziua de 13 septembrie 2007, iar catapeteasma este din zid, cu icoane pictate.

Vă mai recomandăm:

Dobrogea, pământul făgăduinţei pentru mii de germani. Povestea etnicilor care îşi construiau case mici, dar biserici şi şcoli mari

Pictorul neamţ întors după 18 ani în România: „Aici este casa mea“. Povestea fascinantă a unui artist care a albit în beciurile Securităţii

EXCLUSIV FOTO Hedda, mătuşa lui Radu Mazăre: „O să-l cert pe nepotul meu că a dezvăluit că sunt de etnie germană“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite