FOTO România în timpul Marelui Război. Imagini de pe front, cu distrugerile provocate de Puterile Centrale
0
Fotografii expuse de Muzeul Naţional de Istorie a României surprind aspecte de pe linia frontului din Marele Război în urma căruia România s-a întregit, acum 100 ani.
Imaginile de arhivă de la Muzeul Naţional de Istorie a României înfăţişează frânturi din viaţa în tranşee sau de pe câmpul de luptă al celor mai grele lupte din timpul Primului Război Mondial.
GALERIE FOTO DIN VARA LUI 1917, CU ROMÂNIA ÎN TIMPUL MARELUI RĂZBOI
Sunt arătate astfel hărţi, planuri, fotografii care reconstruiesc o piesă din timpul Marelui Război de Întregire a României: o hartă schiţată cu situaţia frontului românesc la 28 iulie 1917; un bivuac al infanteriei române în zona frontului de la Mărăşeşti; cuiburi de mitralieră protejat de un gard de sârmă ghimpată, o baterie de artilerie, un tun de 105 mm de pe Valea Oituzului. Soldaţii români sunt fotografiaţi transportând un rănit într-o pânză de cort, pregătindu-şi armele sau cărând obuzele capturate de la germani.
O imagine prezintă interogatoriul unor prizonieri germani. Altele redau distrugeri provocate de bombardamentele Puterilor Centrale. Un grup de ofiţeri din Regimentul 15 Războieni care au luptat la Cireşoaia pozează mândru. Spectaculoasă este fotografia aeriană asupra zonei frontului de la Mărăşeşti (oraşul Panciu) realizat de un echipaj de aviatori Pârvulescu-Vascea, la 7 august 1917.
Specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României au ilustrat fotografiile cu informaţiile desprinse din documentarea a doi specialişti în istoria aviaţiei româneşti de război, Valeriu Avram şi Marius-Adrian Nicoară, care au descris faptele de vitejie în volumul lor „Acţiunile aeronauticii româneşti pe timpul marilor bătălii din vara lui 1917“.
Autorii relatează că Aviaţia română a avut o contribuţie importantă la succesele repurtate în 1917, repurtând un succes unic în istorie.
„După începutul luptelor, permanent au stat în aer, pe frontul celor două armate române, cinci avioane: trei de recunoaştere şi două de vânătoare. În vara anului 1917, aviaţia română a avut supremaţia aeriană asupra aviaţiei Puterilor Centrale, fapt unic în istoria Aripilor Româneşti.
După declanşarea ofensivei şi pe toată durata acestei, aeroplanele şi aerostaţia au continuat să execute misiune de observare aeriană şi de fotografiere în folosul trupelor de uscat, reglaje de artilerie, bombardarea concentrărilor de trupe ale inamicului şi, cu aviaţia de vânătoare, acoerirea aeriană a trupelor proprii şi protecţia aviaţiei de recunoaştere şi bombardament.
Informaţiile aduse de aviatori au fost esenţiale pentru organizarea apărării.
Echipajul Escadrilei Farman 7 format din pilot Cicerone Olănescu - observator Grigore Gafencu a semnalat spargerea frontului de către germani în ziua de 24 iulie/6august 1917 în sectorul Pădurea Neagră şi retragerea trupelor ruseşti de infanterie, ceea ce a permis comandaţilor Armatei Române să ia măsurille necesare pentru a evita un dezastru“, amintesc Avram şi Nicoară.
Bătăliile de la Mărăşti (iulie 1917), Mărăşeşti (august-septembrie 1917) şi Oituz (iulie-august 1917) au înclinat balanţa în favoarea României, salvând astfel statul naţional de la desfiinţare.
În Bătălia de la Mărăşti (iulie 1917), Armata 2 Română a reuşit să facă o spărtură largă de 30 kilometri şi adâncă de 20 kilometri în frontul Armatei Austro-Ungare determinând comandamentul Puterilor Centrale să-şi schimbe planul de operaţiuni şi să aducă puternice întăriri în zonă.
A urmat Bătălia de la Mărăşeşti (august-septembrie 1917), cea mai lungă şi ce mai dură încleştare de pe frontul românesc din Primul Război Mondial. Aici, la Dealul Secuiului a căzut în luptă prima femeie-ofiţer a Armatei Române - eroina Ecaterina Teodoroiu de la Gorj.
Bătălia de la Oituz (iulie-august 1917) s-a desfăşurat concomitent şi a oprit ofensiva inamică, prin care se dorea accesul la ultimele zăcăminte de cărbune şi petrol ale României şi atragerea în luptă a rezervelor Armatei Române pentru a nu fi folosite în bătălia de la Mărăşeşti. Pierderea acesteia a forţat Puterile Centrale să renunţe la atac şi să bată în retragere.
Pe platforma Acum100ani.ro sunt postate documente şi memorialistică de război. Un fragment din jurnalul lui Vasile Bianu („Răsboiul României Mari“) spune că în noiembrie 1918 se întâmplau momente emoţionante:
„La ora 2 p. rn., armata română, reprezentată prin Brigada 9 de Infanterie, cornandată de vrednicul colonel Lascăr Caracaş, care poartă pe braţul drept dublul semn al rănirii pe câmpul de răsboiu, iar pe pept mai multe decoraţii cu spade, s'a făcut intrarea triumfală in oras (Buzău). Trupele au fost primite la gară şi salutate de către autoriăţi.
Dela gară, cu muzică, în frunte şi întovărăşite de un mare număr de cetăţeni, soldaţii au mers la Primărie, trecând pe sub un splendid arc de triumf, împodobit cu steaguri, flori şi verdeaţă, iar în rnijloc având desemnată, o hartă a României Mari, cu un soldat de sentinelă, care prin trompetă anunţă înfäptuirea ei.
La Primarie s'a oficiat mai întâiu un Te-Deum, întru amintirea marelui Voevod Mihaiu Viteazul, al carui cap căzuse în Câmpia Turzii, de unde a strălucit în cursul veacurilor ideia de mântuirea neamului şi a cărui zi onomastică să serbează astäzi. Apoi s'au rostit mai multe discursuri pline de entuziasm şi înălţare sufletească, după care trupele au defilat prin faţa publicului asistent în urale nesfârsite.
În Bucureşti s'a oficiat în biserica lui Mihaiu-Vodă un serviciu religios. Biserica şi curtea ei erau arhipline de profesori, studenţi şi delegaţiile tuturor şcoalelor secundare, norrnale, seminarii etc.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
