Curajul nebun al românilor care au atacat legaţia României comuniste din Berna. Şeful grupului a fost răpit de Securitate în Berlinul de Est

Curajul nebun al românilor care au atacat legaţia României comuniste din Berna. Şeful grupului a fost răpit de Securitate în Berlinul de Est

Ovidiu Beldeanu şi fişa matriolă penală FOTO Memorialul Sighet

Un grup format din cinci refugiaţi români a ocupat Legaţia Republicii Populare Române din Elveţia în februarie 1955. Şeful grupării a fost condamnat la moarte şi executat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oliviu Beldeanu, de profesie sculptor, era unul dintre liderii organizaţiei de tineret a Partidului Naţional Ţărănesc. El a izbutit, după câteva încercări eşuate, să părăsească ţara în 1949, prin Iugoslavia. După ce a stat o vreme în Italia, Oliviu Beldeanu s-a stabilit la Konstanz. Acolo, a început pregătirea viitorului asediu asupra legaţiei din capitala Elveţiei, lui alăturându-i-se Ion Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu şi Tudor Ciochină.
 
În noaptea de 14 spre 15 februarie 1955, în vremea în care personalul Ambasadei era în cea mai mare parte absent din sediu, luând parte la o recepţie oficială, cei cinci au pătruns în interior, loc de unde au încercat să sustragă mai multe documente. Conţinutul acestora a rămas, din câte se pare, până azi, pe mai departe necunoscut, dar cum scopul principal al acţiunii era de a dovedi că Legaţia RPR este locul de unde sunt coordonate ample acţiuni de spionaj la adresa mai multor puteri occidentale, este de presupus că documentele sustrase erau de natură să probeze aceste fapte.
 
Cei cinci voiau deopotrivă să atragă atenţia Occidentului asupra abuzurilor autorităţilor comuniste de la Bucureşti, dar şi să ceară grabnica eliberare din închisoare a unor mari personalităţi aparţinătoare vechilor elite. La loc de frunte figurând numele lui Dinu Brătianu, despre care membrii grupului nu ştiau că, între timp, decedase în închisoare.
 
Pătrunderea grupului Beldeanu în sediul Ambasadei a fost sesizată de câteva femei, iar în clipa în care cei cinci au încercat să părăsească sediul l-au întâlnit pe Aurel Şeţu, oficial şofer al Ambasadei, dar despre care se bănuia că era în realitate ofiţer cu grad înalt în Securitatea română. Acesta a fost împuşcat mortal, rămăşiţele sale pământeşti au fost transportate în ţară, unde numitul Şeţu a avut parte de funeralii naţionale.

Reacţia autorităţilor comuniste de la Bucureşti a fost furibundă. Guvernul român a activat toate resorturile propagandei oficiale făcând tot ceea ce a fost posibil spre a acredita ideea că era vorba despre un act criminal pus la cale de rămăşiţele din Spania ale Gărzii de Fier, condusă de Horia Sima, dar şi de agenturile de informaţii ale statelor occidentale, scrie Mircea Morariu pe blogul Adevărul.  
 
Răpit de Securitate din Berlinul de Est
 
Ovidiu Beldeanu, care era şeful grupului care a atacat Legaţia R.P.R. de la Berna, a fost răpit din Berlinul de Est la 31 august 1958 de o grupă operativă a Direcţiei I (Direcţia de Informaţii Externe) a Departamentului Securităţii Statului, condusă de colonelul Aurel Moiş, adjunctul şefului D.I.E. (în fişa de deţinut apare indicativul 123/H). La operaţiune a mai participat şi Nicolae Doicaru, viitorul şef al D.I.E, conform IICCMER. 
 
Pentru fapta sa, activistul anticomunist a fost condamnat la moarte de către Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti prin sentinţa nr. 202/31.10.1959 pentru trădare, conform articolului 194, alineatul 4 din codul penal al R.P.R. Execuţia s-a produs în aceeaşi zi în care a fost depus la penitenciarul Jilava, 18 februarie 1960. Decesul a fost înregistrat la sfatul popular al comunei Jilava cu nr. 12/20.02.1960.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: