ANALIZĂ Cât de important e să mergem la vot pe 11 decembrie: „Mulţi candidaţi au jucat un teatru aproape perfect“

ANALIZĂ Cât de important e să mergem la vot pe 11 decembrie: „Mulţi candidaţi au jucat un teatru aproape perfect“

FOTO Arhivă

În a doua săptămână de campanie electorală a alegerilor parlamentare, specialişti în analiză politică au fost invitaţi de „Adevărul“ să spună cât de important este să ieşim la vot, să ne informăm, să cântărim platformele electorale şi să le amendăm pe cele mincinoase, pline cu promisiuni goale. Ei vorbesc şi despre cât va cântări lecţia alegerilor anterioare din România, dar şi de peste hotare.

Ştiri pe aceeaşi temă

George Jiglău este politolog şi predă la departamentul de profil al Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind totodată cercetător la Centrul pentru Studiul Democraţiei. El consideră greu de anticipat votul alegătorilor, care se confruntă cu o avalanşă informaţională. Dacă electorul nu are educaţie de natură politică poate fi influenţat la vot de motive subiective şi materiale.

„N-ar trebui să avem aşteptări generalizate de la electoratul român, care nu gândeşte unitar, nu funcţionează după aceleaşi idei şi principii. Electorul are propria raţionalitate, fiecare pune accent pe ceea ce îl interesează - care pot coincide sau nu. Este destul de greu de anticipat cum va fi votul, este greu de ghidat un alegător în tot bombardamentul de informaţii ale partidelor, politicienilor, presei. Este un volum foarte mare de idei oarecum firesc în contextul electoral. Alegătorul se poate simţi descurajat în faţa acestei avalanşe“, consideră el.

Educaţia politică, factor-cheie

Politologul arată că, în teorie, sunt două abordări majore: votul prospectiv sau retrospectiv. Retrospectiv, votul recompensează sau pedepseşte evoluţia partidelor. Prospectiv, votul este dat celor de la care se aşteaptă schimbarea. Unii privesc în ansamblu, binele societăţii, perspectiva, contextul internaţional. Alţii au în vedere doar propria persoană, binele propriu, al familiei sale.

„Foarte-foarte importantă este educaţia de natură politică a populaţiei. A nu se confunda cu educaţia în sine, nu are neapărat legătură cu anii de şcoală. S-a văzut asta la alegerile din Statele Unite ale Americii, se vede şi în România. Educaţia de natură politică le dă oamenilor filtrele sănătoase pentru a face lumină în hăţiş, să distingă adevărul. Lipsa ei influenţează decisiv rezultatul alegerilor. Foarte mulţi votează încă în necunoştinţă de cauză. Vestea proastă este că acest lucru nu se schimbă până la 11 decembrie, pentru că educaţia politică o face sistemul, care cinic vorbind are inteligenţa de a exploata aceste slăbiciuni - aşa cum a făcut Trump în America“, este de părere George Jiglău.

Este prezenţa la vot soluţia pentru a avea o democraţie adultă? „Neprezentarea la vot nu ajută pe nimeni, deşi cei care nu participă la votare nu sunt neapăraţi dezinteresaţi sau neinformaţi, ci mai degrabă aleg să nu voteze. Poate tocmai, nu votează pentru că sunt mai informaţi şi constată că nu au cui acorda votul. Dar nu trebuie creat un discurs elitist, o antiteză între cei care nu votează şi cei care votează în necunoştinţă de cauză. Noi, cei ne simţim informaţi, trebuie să comunicăm constant cu ceilalţi“, a declarat cercetătorul clujean.

Votul din 11 decembrie - oglinda renunţării la fantasme

Daniel Şandru, profesor de ştiinţe politice şi fost rector al Universităţii Petre Andrei din Iaşi, consideră ca politolog că sistemul democratic funcţional din România se află astăzi într-o fază de organizare, după ce a depăşit etapele de tranzit - de prevenire a colapsului democraţiei şi de prevenire a eroziunii democratice.

„Cu toate acestea şi mai ales pentru că nu avem de-a face cu o democraţie pe deplin consolidată, provocarea populistă, vizibilă tot mai pregnant în vremea din urmă în spaţiul occidental, nu este deloc de ignorat. Şi România, chiar în contextul apropiatelor alegeri, poate resimţi, din perspectivă electorală, ceea ce aş numi «efectul de imitaţie» pe care populismul îl poate produce. Putem constata, de altfel, o revenire în forţă a discursului etnonaţionalist, de secol XIX, şi nu doar în cazul formaţiunilor încă insignifiante. În ce măsură electoratul român va cădea în capcana populistă depinde, cred, de maturitatea sa, în contextul în care vorbim, pe ansamblu, de o cultură politică mai curând paternalistă decât despre una civică, participativă“, opinează profesorul ieşean.

Dacă românii vor da un vot conştient şi responsabil ne vor arăta rezultatele scrutinului din 11 decembrie. „Ca «barometru al politicii reprezentative», aşa cum îl înţeleg specialiştii, succesul sau eşecul electoral al populismului va indica, pe 11 decembrie, dacă românii au renunţat la a vota pentru fantasmele vânturate de politicienii ultimului sfert de veac sau nu. În aceeaşi direcţie, prezenţa la vot ne va arăta dacă ciclurile electorale succedate până în prezent au reuşit să-i responsabilizeze pe cetăţeni şi să le confere conştiinţa importanţei exprimării opţiunilor lor politice“, menţionează politologul Daniel Şandru.

Prognoză: „Poate peste 8 ani“

Mihai Petre, analist politic constănţean, consideră că democraţia românească ar trebui să adauge minimum 8 ani pentru a atinge vârsta maturităţii. „Dacă ne uităm la fel de atent la campaniile electorale, la ofertele politice, la rezultatele alegerilor, la cohorta de politicieni ajunşi după gratii, la felul cum a fost guvernată ţara, cred că ne lipsesc mai mult de opt ani până la maturizare“, spune acesta.

Specialistul explică de ce trebuie să mai aşteptăm încă două mandate politice ca să beneficiem de un mediu curat.

„Din anul 1990 şi până în anul 2014, cel puţin alegerile prezidenţiale s-au derulat după principiul alegerii răului cel mai mic, chiar dacă timpul a demonstrat că nu întotdeauna a fost ales răul cel mai mic. De pildă, alegerile din 1990 şi 1992. Ion Iliescu a fost ales ca răul cel mai mic, ba chiar ca ceva pozitiv, dar s-a dovedit a fi cel mai mare rău întâmplat României post-decembriste. Acest lucru a fost posibil datorită unui sistem şi unei maşinării de propagandă mediatică care au generat în jurul contracandidaţilor lui Iliescu imagini profund negative. La peste 20 de ani de la alegerile din anul 1990 ne-am dat seama cât de departe am fi fost cu Ion Raţiu preşedinte.

Ajungem astfel la felul cum s-a ales în ultimii 26 de ani: oamenii au votat imagini. Imagini creionate de echipele de campanie, de cele multe ori diferite de realitate, care au beneficiat de sprijinul interesat al unei părţi a mass-media. Astfel, oamenii de bună credinţă au ieşit la vot pentru liste şi sigle de partid în spatele cărora au fost ascunşi şi coafaţi, cu bună ştiinţă, oameni de proastă calitate. Dacă adăugăm şi faptul că mulţi dintre candidaţi au jucat şi un teatru aproape perfect, avem tabloul aproape complet al unor alegeri eşuate o dată la patru ani, dar nu vina celor care votează, ci din cauza celor care candidează“, detaliază Petre.

Nu ne vindem ţara. O furăm noi

„Rareori candidaţii şi partidele au produs programe complexe, serioase, bazate pe studii şi cercetări, elaborate de specialişti adevăraţi şi nu de aşa-zişi specialişti. Discursurile publice au fost centrate pe teme sensibile şi polarizatoare, de tipul «nu ne vindem ţara», anti-corupţie, demonizarea candidaţilor şi partidelor, nu pe soluţii sustenabile la marile probleme ale României: nivelul de trai, educaţia, sănătatea, infrastructura etc. Din păcate, de cele mai multe ori campaniile s-au centrat prin îndreptarea degetului către celălalt, în condiţiile în care, în orice campanie trebuie să arăţi mai întâi către propria ta persoană, către propriul program, către propriul partid, către ceea ce ai făcut până la intrarea în politică şi către ceea ce oferi tu pentru oameni.

Din păcate, indiferent de numele câştigătorului alegerilor, traiul românului de rând şi dezvoltarea coerentă a ţării au întârziat să apară sau, mai rău, au fost sacrificate pentru a deveni surse ale clientelei de partid şi dezvoltarea afacerilor oamenilor conectaţi politic la bugetul de stat. Acest lucru a scăzut dramatic încrederea în politică şi politicieni“, mai arată Mihai Petre.

Mediul online, mijloc de mobilizare

Prestaţia mass-media a fost completată de evoluţia mediului online, care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. Este notoriu rolul decisiv jucat de mobilizarea de pe Facebook la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, când Klaus Iohannis a fost votat masiv de românii din ţară, solidari cu cei din diaspora împiedicaţi să voteze. În acelaşi timp, nu de fiecare dată activitatea de pe reţelele sociale se traduce într-o participare la acţiune.

„Dacă până în 2004 era mai greu să te informezi pe alte canale decât cele tradiţionale, presa scrisă, tv şi radio, odată cu aceste alegeri, mai precis odată cu guerilla digitală a lui Băsescu, mediul online a început să joace un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte informarea alternativă a alegătorilor. Totuşi, încă nu se poate spune că mediul online a fost cheia câştigătoare a vreunui tur important de scrutin. A contat, dar mai important decât mediul online a fost candidatul sau anumite evenimente generate de un candidat şi mediatizate corespunzător şi prin online. Dacă Năstase nu era perceput ca fiind capul unei caracatiţe care sufoca ţara, dacă Geoană nu mergea la Vântu, dacă Ponta nu oripila o ţară întreagă cu comportamentul său patologic, probabil că altfel s-ar fi scris istoria României“, observă analistul politic.

Candidatul bun sau alegătorul informat

Dar ce este mai important: un candidat bun sau un alegător informat? Când le vom avea pe amândouă? „Este vital să ai un candidat bun, profesionist, curat, integru, credibil, cu un program făcut şi girat public de experţi, care să nu facă greşeli şi să nu poată fi atacat prin prisma trecutului. Este la fel de vital pentru cel care votează să acceseze toate canalele de informare: presa scrisă, presa online, radio, tv, reţelele de socializare. Abia după ce reuşeşti să treci prin toate, poţi avea o imagine mai clară cu privire la oferta partidelor, oameni şi programe.

Din păcate, clasa politică a ajuns la un minimum istoric de credibilitate şi nu se va ridica prea curând. Este nevoie de cel puţin două cicluri electorale şi o generaţie de politicieni, adică de cei opt ani despre care vorbeam mai sus, care să lucreze exclusiv în interesul României şi al românului de rînd. Credeţi că acest lucru este posibil? Eu nu cred. Eu cred că timpul de schimbare va fi mai lung“, mărturiseşte Mihai Petre.

Daniel Şandru, Mihai Petre şi George Jiglău Sursa foto Facebook

Analistul constănţean Mihai Petre vorbeşte despre necesitatea adaptării politicii la nevoile şi aşteptările oamenilor, cei care asigură eşafodajul partidelor.

„Toate partidele trebuie să se reseteze pe ceea ce vor oamenii de la ele: oameni competenţi, cu background profesional solid, fără antecedente penale, care să poată spune că au făcut ceva în viaţă până la candidatură, pentru care politica să fie doar un instrument prin care să ajute şi să producă bunăstare tuturor românilor şi nu grupurilor de interese, iar funcţia aleasă să constituie o realizare secundară şi nu primară.

Este nevoie de oameni care să se poată întoarce oricând din Parlament în mediul în care au activat şi nu să îngroaşe rândurile şomerilor. Parlamentul trebuie să fie locul de întâlnire al minţilor luminate, al caracterelor tari şi de calitate, al oamenilor educaţi, şi nu o Agenţie selectă de Ocupare a Forţei de Muncă la care ai acces doar pe bază de pile, relaţii de rudenie sau bani. Totuşi, pe lângă competenţa profesională, în spatele candidatului trebuie să se aşeze un Program, desigur, programul de guvernare al partidului din partea căruia candidează. Toate programele ar trebui să fie emanaţia unor grupuri de experţi în toate domeniile de interes naţional, să fie asumate public de aceste grupuri de experţi, iar campaniile electorale să fie dezbateri pe programe şi pe ce reprezintă candidaţii în viaţa de zi cu zi“, apreciază analistul politic.

Numărul magic al democraţiei: prezenţă la vot de peste 60%

Prezenţa la vot ar trebui să fie îndeajuns de mare pentru a ne asigura că românii vor fi reprezentaţi în Parlament de oamenii care merită să ajungă acolo. Care este prognoza specialistului în analiză politică?

„În general, până la alegerile prezidenţiale din anul 2014 au ieşit la vot electoratele oarecum captive ale principalelor curente doctrinare. Anul 2014 a arătat că pot vota mult mai mulţi români, doar că motivul a rămas unul negativ: oricine, dar nu Ponta. Am putea avea un recul al votului din 2014, întrucât dezamăgirea provocată de Iohannis şi PNL este destul de mare. Dar, acest recul e posibil să fie echilibrat de evoluţia politică internaţională, în special a statelor din jurul ţării noastre. Adică, de frica de Moscova. Deci, tot de un element negativ“, arată Petre.

El crede că în mod normal, prezenţa la aceste alegeri parlamentare ar trebui să marcheze un minimum istoric. Motivaţia ar fi că dezamăgirile sunt prea mari, reformarea partidelor nu există, iar dintre partidele noi, unele nu sunt noi, iar altele sunt goale de conţinut.

„Înclin să cred că acel segment de electorat tăcut, care iese la vot doar în cazuri excepţionale, poate fi capacitat doar printr-un mesaj de politică externă. În rest, va fi o luptă între electoratele tradiţionale, cu amendamentul că cel de dreapta se va fragmenta în trei bucăţi. România va trece testul democraţiei atunci când la vot vor veni peste 60% dintre români, votul va fi pozitiv, iar cei aleşi vor fi în slujba ţării; măcar 51% dintre ei“, încheie analistul constănţean Mihai Petre.

Pe aceeaşi temă:

Care sunt noile scenarii pentru viitorul Guvern, după ce Dragnea a fost scos din joc de lege 

USR a depăşit PNL în propriul sondaj. Nicuşor Dan: „Prezenţa mare la vot ne urcă pe noi şi dă în jos PSD“

Ministerul Transporturilor vrea să ofere gratuitate pe tren elevilor şi studenţilor care votează în 11 decembrie

De ce nu poate fi Liviu Dragnea premier: PSD a votat o lege care le interzice penalilor prezenţa în guvern

Iohannis, întrebat despre declaraţiile lui Dragnea privind posibilitatea fraudării alegerilor: „Chiar el?“

Iniţiativa România: Liderii UDMR, USR şi PMP au confirmat disponibilitatea de a participa la o dezbatere electorală cu public

Cât a cheltuit USR în campanie şi câţi bani a strâns din donaţii. Nicuşor Dan: „Invităm PSD, PNL şi sateliţii lor să facă acelaşi exerciţiu de transparenţă“


 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: