Analiză 70 de lei pe băutură, 4 lei pentru cultură: cum au ajuns tinerii din România să investească mai mult în alcool decât în carte sau teatru
0
Tinerii preferă să investească mai mulţi bani în alcool decât în cultură, asta o demonstrează studiile sociologice ale unor companii de marketing.
O cercetare de piaţă a demonstrat că tinerii români (18-24 de ani) investesc de 17 ori mai mult în alcool decât în cultură. Aproximativ 70 de lei dau pentru băutură lunar, în timp ce alocă doar 4 lei pentru cultură (carte, cinematograf, teatru etc), arată un studiu recent al companiei Reveal Marketing Research. Băutura cea mai preferată în rândul tinerilor este berea.
Rezultatele nu sunt surprinzătoare pentru cei care observă cu atenţie acest fenomen. Gabriel Diaconu, medic psihiatru, consideră că problema nu constă în faptul că mulţi dintre banii tinerilor merg spre „forme agreate cultural, de recreaţie socială”, unde consumul moderat de alcool este „vaselina socializării”. Problema reală este discrepanţa dintre investiţia în alcool şi cea în cultură.
„Cultura nu e un bun de consum nici pentru generaţia aceasta, nici pentru cele dinainte. Cultura, ca «produs» de educare şi civilizare în masă, moare. Moare în favoarea fast-food-ului educaţional, a audio-vizualului online (YouTube, Tumblr, Tik Tok, alte platforme”, spune Gabriel Diaconu. El reaminteşte că tinerii au consumat, consumă şi vor consuma alcool deoarece este un obicei vechi, „şi un nărav şi mai vechi”.
De ce alegem alcoolul în detrimentul culturii
Lipsa modelelor educaţionale şi marketingul agresiv făcut consumului de alcool pot fi două dintre cauzele care determină astfel de rezultate sociologice. „Campaniile publicitare, de bună măsură, sunt cu sânge pe mâini, pentru că «împing» cu bună ştiinţă produse alcoolice către vârste din ce în ce mai mici, în timp ce pretind că recomandă «consumul responsabil»”, spune Gabriel Diaconu (foto dreapta), în timp ce atrage atenţia că românii sunt fruntaşi la consumul de alcool, un consum care atinge dimensiunile unei „epidemii”.
Bogdan Papacostea, realizatorul unei emisiuni de cultură, spune că tinerii sunt expresia familiilor în care trăiesc, a obiceiurilor părinţilor, iar în România se bea mult şi prost. S-a dezvoltat astfel o cultură a băutului, nu una a cititului.
„Dacă aceşti tineri ar fi provenit din familii ascetice, de cititori fervenţi, ne-am fi scandalizat, am fi fost surprinşi şi am fi crezut că e o catastrofă. Dar copiii sunt exact măsura părinţilor lor. Dacă vorbim despre tineri, vorbim, de fapt, despre familie în ansamblu. Şi vedem imaginea familiei în România, care este aceasta”, subliniază Bogdan Papacostea.
Şi Alexandru Manda, expertul în politici educaţionale din cadrul Societăţii Academice din România , spune că sunt două cauze pentru care tinerii aleg să-şi dea banii pe alcool, nu pe cultură: „modelul cultural promovat în societate (să nu uităm că românii sunt pe locul 5 în Europa la consumul de alcool), precum şi promovarea defectuoasă a unor mijloace alternative de ocupare a timpului liber. Problema ar putea fi rezolvată şi prin nişte ore realizate eficient de educaţie pentru sănătate, materie inexistentă în orarul elevilor români”.
Cultura cititului vs. cultura băutului
Bogdan Papacostea (foto dreapta) atrage atenţia că România stă prost în toate clasamentele europene în ceea ce priveşte piaţa de carte. Suntem sub Bulgaria sau Ungaria, iar acest lucru spune multe. „Noi, în România suntem aculturali, suntem în fruntea plutonului când este vorba despre incultură. Noi, aici, trăim într-un fel de enclavă şi avem senzaţia că toată lumea este la fel, dar nu este aşa. Sunt ţări ca Italia sau Spania unde se citeşte mult, piaţa de carte este uriaşă, oamenii de acolo au cultura cititului. Noi nu avem cultura cititului pentru că avem alte culturi, precum cea a băutului”.
Cultura consumului de alcool este pregnantă în zone unde accesul la educaţie este îngreunat sau chiar imposibil. „Aici, extincţia culturii a lăsat un spaţiu atât de gol, de sumbru, de cavernos, că «singura distracţie» care-a mai rămas e cea în care te îmbeţi şi te simţi bine cu prietenii”, spune psihiatrul Gabriel Diaconu.
Soluţii: modele educaţionale
Modelele educaţionale lipsesc, iar de partea cealaltă se situează un marketing extrem de agresiv din partea industriei producătoare de alcool. „Campaniile publicitare «împing» cu bună ştiinţă produse alcoolice către vârste din ce în ce mai mici, în timp ce pretind că recomandă «consumul responsabil». Reclamele invariabil conţin oameni tineri, care zâmbesc, râd, petrec timp împreună, dar au şi alte trăsături, sunt populari, au succes, fac parte din «lumea bună»”, spune Gabriel Diaconu.
Rolul dascălilor, al celor care reprezintă învăţământul românesc, în general, este unul decisiv pentru atragerea elevilor spre cultură. Dacă în spaţiul public vedetele şi politicienii sunt lipsiţi de un astfel de mesaj, profesorii au menirea de a fi cei care creează puntea de legătură între tânăr/copil şi carte sau fenomen cultural.
„Nici profesorii, nici inspectorii şcolari, nici oamenii de cultură clasicizaţi nu citesc. Ştiu că pare paradoxal. Nici cei care ar trebui să o facă nu o fac. Cred că ar trebui să se apuce de citit cei care ar trebui să o facă: profesorii şi oamenii vizibili. Din păcate, curiozitatea ştiinţifică se opreşte la anii facultăţii, în cazul celor care sunt în domeniu”, conchide Bogdan Papacostea.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
