Un profesor român din SUA a fondat o companie ce valorează cât primele zece din ţara noastră EXCLUSIV
0
Unul dintre cel mai bine cotaţi profesori de informatică din SUA, românul Ion Stoica, predă la Universitatea Berkeley şi este fondatorul unei companii uriaşe, evaluată la 38 de miliarde de dolari, probabil cea mai mare condusă de un român.
Ion Stoica (56 de ani) a ajuns în 1994 în SUA, unde a urmat un doctorat în reţele de calculatoare internet la Carnegie Mellon University, după ce absolvise Facultatea de Automatizări din Bucureşti. A urmat apoi studii post doctorale la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în Boston, după care a devenit profesor la Berkeley, în 2001.
Specializat în cloud computing şi reţele de calculatoare, Stoica se dedică în primul rând muncii de cercetare, motiv pentru care a şi fondat mai multe companii. Cea mai mare dintre ele, Databricks, valorează cel puţin 38 de miliarde de dolari şi are printre clienţi companii absolut imense, recunoscute la nivel mondial. Asta înseamnă că Databricks valorează cel puţin cât primele zece companii din România la un loc, însă deocamdată nu este prezentă pe piaţa din România. Ion Stoica este preşedinte executiv al companiei, iar un alt român, fostul său student Matei Zaharia este chief technologist. În februarie 2021, compania a fost estimată la 28 de miliarde de dolari, după ce printre investitori s-au numărat Franklin Templeton, cu participarea CapitalG (fond de investiţii Google), Amazon şi Microsoft. Între timp, la finele verii trecute, Databricks a mai beneficiat de alte investiţii importante şi a fost estimată la 38 de miliarde de dolari, însă e foarte posibil ca pe viitor valoarea companiei să crească şi mai mult.
Adevărul: Sunteţi o somitate în SUA, predaţi informatică la una dintre cele mai bune universităţi din lume, Berkeley, iar în paralel vă ocupaţi de cercetare, dar sunteţi şi un antreprenor de succes. Ce companii se leagă de numele dumneavoastră?
Ion Stoica: În ianuarie 2001, am venit la Berkeley, unde sunt profesor. De atunci, am fondat trei companii. În 2006, am fondat o companie care se numeşte Conviva. În 2013, am fondat Databricks, în 2019 am fondat Anyscale. Ultimele două companii le-am fondat cu studenţii mei. Toate sunt bazate pe cercetarea pe care am avut-o, dar ultimele două sunt bazate pe sisteme open source care au fost dezvoltate la Berkeley de mine şi de colegii şi studenţii mei de acolo.
Toate companiile sunt bazate pe acelaşi sistem?
Deci compania care a fost fondată pe Spark se numeşte Databricks. A doua companie a fost bazată pe un alt sistem, care se numeşte Ray şi este utilizată ca să dezvolţi programe în particular de machine learning, de inteligenţă artificială la scară mare. Amândouă au fost open source şi companiile sunt bazate pe cele două proiecte. Prima companie, Conviva, a fost bazată pe cercetare în domeniu peer to peer, dacă vă amintiţi de file shareing.
Investeşte în studenţi
Sunteţi genul de profesor care îşi susţine studenţii şi îi implică în proiectele sale la cel mai înalt nivel?
Am avut foarte mulţi studenţi buni. Practic, jumătate dintre studenţi au mers în industrie, jumătate s-au dus în academie, la universităţi de top: Stanford, Carnegie Mellon University, Yale şi aşa mai departe.
Şi cum reuşiţi să fiţi la cel mai înalt nivel şi din punct de vedere academic şi antreprenorial?
Practic, cariera mea până acum a fost divizată între academie şi antreprenoriat. Ca profesor universitar în SUA, odată la 6-7 ani poţi să-ţi iei un an sabatical, adică un an liber în care să nu predai. Am pornit companiile astea în astfel de perioade, când am avut mai puţine obligaţii la facultate, deşi în continuare am avut studenţi şi am continuat cercetarea la Berkeley.
Care dintre cele trei companii a avut cel mai mare succes?
Cea mai de succes până acum a fost Databricks. Prima pe care am fondat-o a fost însă Conviva, în 2006. Niciuna dintre ele nu e încă listată la bursă. Prima care urmează să fie listată, Databricks, este cotată la 38 de miliarde de dolari, la ultima finanţare care a fost acum câteva luni. Evaluarea este făcută de investitorii care pun bani în ea înainte să iasă la bursă. Evident că investitorii speră că atunci când va fi pe bursă să fie chiar mai valoroasă, să valoreze mai mult de 38 de miliarde de dolari, ca să câştige bani.
Databricks ar putea valora şi mai mult de 38 de miliarde
Ion Stoica alături de studenţii care sunt implicaţi în proiectele pe care le dezvoltă la universitatea Berkeley
Vă place enorm să formaţi tineri profesionişti şi să vă dedicaţi cercetării, dar chiar şi aşa aţi găsit timp şi pentru antreprenoriat. Ce v-a motivat să faceţi asta?
Companiile pe care le-am înfiinţat nu au fost neapărat pentru bani. Nu este un obiectiv principal. Evident că este bine să vezi că cineva îţi valorează companiile foarte mult. Motivul principal pentru care am înfiinţat companiile a fost că prin cercetarea pe care o faci şi prin rezultatele pe care le ai să poţi ai un impact mai mare în societate.
De exemplu, cu ultimele două companii, sistemele astea pe care le-am dezvoltat împreună cu studenţii - Spark şi Ray - deja erau de succes când companiile s-au fondat, în sensul că erau folosite de foarte mulţi oameni în lume şi de multe companii. Şi de regulă, când un sistem open source începe să fie folosit de companii mari, acele companii vor să se asigure că proiectul o să continue să fie dezvoltat după ce studenţii care l-au dezvoltat graduează. De regulă sunt două alternative: fie sistemul open-source este adoptat de o companie existentă, care îl şi foloseşte deja, fie o nouă companie este creată pentru a continua dezvoltarea sistemului. Dacă niciuna din cele două alternative nu este adoptată, atunci sistemul respectiv nu va fi folosit pe scară largă. În cazul nostru, am creat Databricks şi Anyscale în mare parte ca să asigurăm viitorul sistemelor Apache Spark şi Ray.
Clienţii sunt companii uriaşe
Ce companii importante aveţi printre clienţi?
La Databricks sunt clienţi foarte mari, practic în toate domeniile. Sunt mari bănci ca JP Morgan, dar şi companii cum ar fi Comcast, Shell, Hewlett Packard, H&M, Novartis şi multe altele. Practic, toate companiile au nevoie să proceseze date. Avem mii de clienţi.
Şi celelalte companii pe care le-aţi fondat?
Anyscale are doar doi ani. În primii doi ani dezvolţi produsele care sunt în jurul open source. Doar de acum începe să vândă Anyscale. Conviva, prima companie, s-a ocupat să optimizeze calitatea de transmisii video în internet. Pe stream video, compania optimizează şi provide analytics pentru companiile astea care fac video. De exemplu, Disney, HBO, care sunt printre cele mai mari companii care au stream video. În afară de Netflix, Youtube, Amazon şi Facebook care au soluţiile lor. De exemplu, ESPN, CNN, Sky, ăştia sunt clienţi pentru Conviva.
Ce preferaţi între cariera de profesor, cercetător şi antreprenoriat?
E o întrebare foarte bună. Îmi plac toate, de aia le-am făcut. Puteam să plec de la facultate sau după Databricks puteam să nu mai fac nicio companie, dacă mă interesau doar banii. Dar ceea ce până la urmă vrei sau ceea ce îţi aduce satisfacţiile cele mai mari este că poţi să schimbi ceva să poţi să poţi să ai o contribuţie, un impact la nivel mare, să poţi să faci o diferenţă. Când dezvolţi tehnologii, algoritmi, ca să faci posibil, cum a fost cu Databricks, să prelucrezi datele mult mai rapid şi mai sofisticat decât se putea face înainte. Şi asta creează multă valoare pentru companie.
Pe de altă parte pune în mâinile unor companii tehnologie pe care puţine companii o au. De exemplu, Google sau Facebook au tehnologiile astea. Dar le au interne. Asta pune în mâinile altor companii tehnologia asta pe care nu o aveau înainte. În academie, germinează ideile astea, începi să creezi câte ceva. Apoi, ca să ai şi mai mare impact devii antreprenor. Apoi businessul e o parte esenţială, înţelegi cum poţi da o valoare şi mai mare la ceea ce ai creat. Să fie cât mai folositor.
Ar putea colabora cu UiPath
În SUA mai există o companie uriaşă fondată de doi români, UiPath. Colaboraţi cu ei, vă cunoaşteţi?
Cu Daniel Dines chiar am făcut legătura să ne întâlnim. Am schimbat doar emailuri, n-am reuşit să ne vedem până acum. El este în New York, noi suntem în San Francisco şi în timpul pandemiei a fost cam dificil. Deocamdată ne întâlnim doar virtual într-o săptămână sau două. Sunt posibilităţi de colaborare. În principal, şi la ei una dintre problemele pe care trebuie să le rezolve are legătură cu datele pe care le procesează.
V-aţi gândit să investiţi şi în România, să vă extindeţi afacerile şi aici?
Probabil că atunci când ne vom extinde, vom vedea ce se întâmplă. Evident, talentul e destul de mare în România. Fusul orar e o problemă, pentru că principala locaţie este în San Francisco, dar probabil este ceva destul de natural să se întâmple în viitor.
Se încarcă comentariile...
