Teoria unui epidemiolog francez de origine română despre virulenţa SARS-CoV-2. „Nici HIV nu a devenit mai puţin agresiv în timp”
0
Profesorul universitar şi cercetătorul la Universitatea Montpellier Mircea Sofonea consideră că virusul a devenit nu doar mai transmisiv, ci şi mai agresiv, contrazicându-i astfel pe cei mai mulţi epidemiologi şi vaccinologi, care spun că în scurt timp virusul îşi va pierde virulenţa şi se va autoepuiza.
Epidemiologul francez de origine română Mircea Sofonea îi contrazice pe experţii care spun că SARS-CoV-2 va deveni în scurt timp mai puţin agresiv şi se va autoepuiza. Sofonea crede că, din contră, evoluţia de până acum a arătat că virusul a devenit nu doar mai transmisibil, ci şi mai agresiv. Abia pe termen lung noul coronavirus s-ar putea „îmblânzi”, dar asta după ce ar fi capabil să mai provoace milioane de victime în întreaga lume, dacă nu se va avansa cu vaccinarea.
Teoria expertului român a fost prezentată într-un studiu publicat în cele mai importante reviste academice, inclusiv în Journal of Evolutionary Biology.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Mircea Sofonea a explicat de ce nu este valabilă şi în cazul noului coronavirus teoria conform căreia virusurile au tendinţa să devină odată cu timpul mai puţin agresive. „Depinde care este relaţia între transmisie şi virulenţă. Spre exemplu, pentru virusul HIV care dă SIDA nu a scăzut virulenţa. Şi sunt boli infecţioase şi virusuri care există de multă vreme şi tot nu au scăzut în virulenţă. Nu e o regulă care se verifică tot timpul. Până acum, în cazul SARS-CoV-2, mutaţiile au devenit nu doar mai contagioase, ci şi mai virulente. Deci până acum, în acest caz regula e pe dos. Nu ştim însă cum va evolua pe termen lung, pe moment nu avem datele astea”, spune Sofonea.
Expertul are o explicaţie pentru faptul că SARS-CoV-2 este mai agresiv decât cei mai mulţi dintre „verişorii” din familia coronavirusurilor. „Inadaptarea la o gazdă nouă poate explica virulenţa iniţială mare a SARS-CoV-2, dar nu explică de ce nu scade rapid. O primă posibilitate este că selecţia naturală nu poate acţiona asupra virulenţei SARS-CoV-2, de exemplu, din cauza lipsei de variabilitate genetică. Chiar dacă presupunem că ar putea apărea tulpini cu o capacitate de transmitere comparabilă şi o virulenţă mai mică, este totuşi posibil ca aceştia să nu aibă un avantaj clar în ceea ce priveşte selecţia naturală”, adaugă el.
Limitele virusului
Deocamdată, nu este foarte clar nici în ce măsură ar putea noul coronavirus să eludeze, pe viitor, imunitatea dată de vaccin sau de anticorpii obţinuţi prin trecerea prin boală.
„O ipoteză e că pe termen lung strategiile de evadare imunitară pot să nu fie viabile pentru coronavirus, deoarece impun prea multe constrângeri asupra genomului. Un astfel de raţionament se bazează în mare parte pe cunoştinţele noastre despre coronavirusurile sezoniere actuale. Totuşi, rezultatele recente ale unui experiment făcut pe un alfacoronavirus sezonier au arătat că sistemul nostru imunitar pare să fie mai puţin eficient în recunoaşterea coronavirusurilor care vor apărea pe viitor”, mai spune expertul.
În opinia sa, vaccinurile sunt singurele care vor stopa pandemia, însă doar combinate cu anumite măsuri, dat fiind faptul că nu o eficienţă de 100%. Acesta e motivul pentru care ţări ca Franţa sau Italia au apelat la certificatul verde, prin care se impun anumite restricţii pentru cei nevaccinaţi şi care nu au trecut nici prin boală.
„Vaccinarea masivă nu mai e suficientă, pentru că valul este deja aici. Deci trebuie măsuri care au efect imediat, nu doar vaccinul. E nevoie de restricţii, dar pe baza certificatului verde, adaptate la situaţii şi oricum mult mai puţine pentru cei vaccinaţi”, explică Sofonea.
„Sunt optimist dacă ne gândim cum eram acum un an şi jumătate”
Şi mai există un motiv serios pentru care cei care refuză să se vaccineze ar trebui să se gândească de două ori. Despre acest lucru, românul a scris şi în studiul său. „Într-adevăr, aceste vaccinuri au, teoretic, potenţialul de a urma cursa coevoluţionară cu virusul, cel puţin în timp ce diversitatea sa genetică rămâne limitată, iar acest lucru s-ar putea dovedi decisiv. Cu toate acestea, ştim, de asemenea, că vaccinurile care blochează virulenţa tind să selecteze tulpini care sunt mai virulente la gazdele nevaccinate”, a atenţionat Sofonea.
Mai mult, el consideră că nu vom ajunge la imunitate colectivă atâta timp cât vor fi în circulaţie variante atât de contagioase ca Delta. Chiar dacă există încă multe incertitutidini, epidemiologul din Montpellier este optimist.
„Sunt optimist dacă ne gândim în ce situaţie eram acum un an şi jumătate. Virusul va continua să circule, dar nu vor mai fi valuri puternice, ci va fi un mod de circulaţie joasă şi constantă, iar impactul pe spitale va fi redus. Trebuie însă supravegheată evoluţia fenotipică, adică să vedem cât de mult mutează şi dacă mutaţiile afectează recunoaşterea noilor tulpini de către sistemul imunitar. Forma aceasta a vaccinului ARN este eficientă şi poate fi actualizată uşor la eventualele noi mutaţii. Deci chiar dacă boala va continua să existe, vom reveni la o viaţă normală, fără lockdown. Totuşi, vor mai exista zone unde vor fi luate unele măsuri limitate, când şi dacă se vor impune, însă nu se va mai ajunge la lockdown”, a încheiat epidemiologul.
„Depinde care este relaţia între transmisie şi virulenţă. Spre exemplu, pentru virusul HIV care dă SIDA nu a scăzut virulenţa. Şi sunt boli infecţioase şi virusuri care există de multă vreme şi tot nu au scăzut în virulenţă. În cazul SARS-CoV-2, mutaţiile au devenit nu doar mai contagioase, ci şi mai virulente” – Mircea Sofonea
Se încarcă comentariile...
