Planul Europei pentru a „scăpa” de gazul rusesc. Ce trebuie să facă România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Germania cumpără gaz rusesc cu circa 379 de dolari/mia de metri cubi, Franţa cu 394 dolari, în timp ce Polonia plăteşte 526 de dolari, România 432 de dolari, iar Ungaria 391 de dolari. FOTO: Shutterstock
Germania cumpără gaz rusesc cu circa 379 de dolari/mia de metri cubi, Franţa cu 394 dolari, în timp ce Polonia plăteşte 526 de dolari, România 432 de dolari, iar Ungaria 391 de dolari. FOTO: Shutterstock

Circa două treimi din importul de gaz rusesc în ţările din UE poate fi înlocuit până la sfârşitul anului, conform planului propus de Comisia Europeană. Printre cele mai importante măsuri sunt umplerea instalaţiilor de stocare a gazului în proporţie de 90% înainte de iarna viitoare şi creşterea importului de gaz lichefiat.

În 2021, circa 45 % din gazele arse de europeni au venit din Rusia, adică circa 166 de miliarde de metri cubi de gaz. Având în vedere invazia Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a propus, la începutul lunii martie, o strategie pentru a face Europa independentă de gazul rusesc - REPowerEU. 

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a susţinut, la conferinţa de presă de lansare a proiectului, că până la sfârşitul acestui an, se pot înlocui 100 de miliarde de metri cubi de importuri de gaze din Rusia. „Sunt două treimi din ceea ce importăm de la ei. Acest lucru va pune capăt dependenţei noastre excesive şi ne va oferi spaţiu de manevră atât de necesar. Două treimi până la sfârşitul acestui an”, a spus vicepreşedintele CE. Aceasta în contextul în care, în vara lui 2021, UE a adoptat pachetul legislativ „Fit for 55” (Pregătiţi pentru 55), care prevedea o reducere a consumului de gaz în UE cu 30% (100 de miliarde de metri cubi de gaz) până în 2030. Războiul din Ucraina determină Comisia Europeană să ia rapid măsuri ambiţioase în ceea ce priveşte aprovizionarea şi consumul de gaz în UE. În luna aprilie, Comisia Europeană va face o propunere legislativă în acest sens.  

Umplerea instalaţiilor de stocare a gazului

„Adevărul” a trimis mai multe întrebări Comisiei Europene cu privire la acest plan. Una dintre cele mai importante măsuri preconizate este umplerea, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, în proporţie de cel puţin 90 % din capacitate, a instalaţiilor subterane de stocare a gazelor din toate ţările UE.  

Gazul depozitat în instalaţiile de stocare poate furniza, de obicei, 25-30% din cantitatea de gaz folosită de ţările UE în timpul iernii, precizează Comisia Europeană. Instituţia îndeamnă ţările membre să înceapă de acum umplerea instalaţiilor de stocare în vederea asigurării unei părţi importante a gazului necesar pentru iarna viitoare. Există două avantaje majore: pe de o parte, achiziţionarea de gaz în perioada caldă, în care nu există o cerere foarte mare pentru încălzirea locuinţelor, se poate face la preţuri mai mici; pe de altă parte, Comisia Europeană va sprijini achiziţiile comune de gaze, astfel, UE se va comporta ca un singur client, lucru care va permite marje mai mari de negociere.

În acest moment, Germania cumpără gaz rusesc cu circa 379 de dolari/mia de metri cubi, Franţa cu 394 dolari, în timp ce Polonia plăteşte 526 de dolari (cel mai mare preţ din UE), România 432 de dolari, iar Ungaria 391 de dolari. 

Transgaz a estimat, în 2021, că în România consumul de gaze este de 11-12 miliarde metri cubi anual, adică circa 116 Terrawatt/oră. „La 16 martie, în România cantitatea de gaze stocată este de 7.3 TWh. Aceasta reprezintă 22,1 % din capacitatea sa de stocare. Aşadar, România va trebui să adauge aproximativ 25 TWh în instalaţii până în octombrie pentru a atinge obiectivul de 90 %”, se arată într-un răspuns al unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru „Adevărul”.  Aceasta înseamnă că circa 28 % din consumul României de gaz poate fi asigurat din stocurile făcute înainte de venirea iernii. 

România importă circa 20 % din gazele naturale pe care le consumă, care provin în totalitate din Rusia, astfel că umplerea din timp a instalaţiilor de stocare ar permite ţării să renunţe fără probleme la gazul rusesc. „Propunerea nu va obliga niciun stat membru să creeze o nouă instalaţie de stocare dacă nu dispune de o astfel de instalaţie şi nici să dispună de o stocare transfrontalieră la un anumit nivel. Aceasta va stabili un obiectiv pentru stocuri existente. Acestea fiind spuse, avantajele asigurării unui nivel ridicat de umplere nu se limitează la ţările în care se află cantităţi stocate. De aceea, vom încuraja analizarea capacităţilor de stocare şi a nivelurilor de umplere dintr-o perspectivă regională”, se arată în răspunsul transmis pentru „Adevărul”.

Creşterea aportului de gaz lichefiat 

Două dintre cele mai eficiente măsuri de câştigare a independenţei faţă de gazul rusesc sunt creşterea aportului de gaz lichefiat şi de gaz din afara Rusiei. „Ne putem majora importurile de gaz lichefiat cu 50 de miliarde de metri cubi până la sfârşitul acestui an. În ultimii ani, UE a realizat investiţii considerabile în terminale GNL (gaz lichefiat). Iar volumul importurilor a crescut, atingând un nivel record de 10 miliarde de metri cubi în ianuarie - importurile provenind în special din SUA.”, se arată în răspunsul unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru „Adevărul”.

În ultimii ani, UE a realizat investiţii considerabile în terminale de gaz lichefiat, iar volumul importurilor a crescut, atingând un nivel record de 10 miliarde de metri cubi în ianuarie 2020, arată sursa citată. Importurile provin în special din SUA. 

În ceea ce priveşte, aprovizionarea din gazoducte din afara Rusiei, Comisia Europeană susţine că importurile vor putea creşte până la sfârşitul anului cu 10 miliarde de metri cubi.

Comisia a purtat discuţii cu o serie de alţi parteneri, urmărind creşterea importurilor de gaz lichefiat şi a importurilor prin gazoducte. „Pe lângă discuţiile în curs cu Statele Unite, discutăm cu alţi parteneri, precum Qatar, Nigeria şi Egipt. Discuţiile continuă cu o serie de parteneri internaţionali şi vom vedea cum evoluează aceste discuţii în următoarele săptămâni şi luni”, se arată în răspunsul primit.

„În ceea ce priveşte gazele naturale prin gazoducte, aici există, prin definiţie, mai puţină flexibilitate decât în privinţa gazului lichefiat, dar pot confirma că purtăm discuţii cu Norvegia, Algeria şi Azerbaidjan”, a mai precizat pentru „Adevărul” un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. 

În acest moment, pe lângă Rusia, ceilalţi furnizori principali de gaze către UE sunt Norvegia (23%), Algeria (12%), Statele Unite (6%) şi Qatar (5%).

Biometan, hidrogen şi eficienţă energetică 

Alte măsuri prevăd folosirea biometanului, astfel se estimează o producţie de 35 de miliarde de metri cubi pe an până în 2030. „În acest sens, va trebui să apelăm la fermierii noştri şi să oferim exemple pentru a valorifica la maximum deşeurile noastre agricole”, precizează sursa citată. De asemenea, până în 2030, ţările UE vor produce circa 10 milioane de tone de hidrogen din resurse regenerabile, la care se vor adăuga 10 milioane de tone de hidrogen importat din diverse surse.

De asemenea, un accent considerabil se pune şi pe eficienţa energetică. „Trebuie să punem mai multe milioane de panouri fotovoltaice pe acoperişurile caselor, fermelor şi clădirilor folosite de  fermele noastre. De asemenea, trebuie să dublăm rata de instalare a pompelor de căldură în următorii 5 ani. Acesta este un obiectiv uşor de realizat. Până la sfârşitul acestui an, aproape 25% din producţia actuală de energie electrică a Europei ar putea proveni din energia solară”, a susţinut vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la conferinţa de prezentare a planului REPowerEU. 

El a mai precizat că trebuie să accelerăm procedurile de autorizare pentru a ne creşte capacitatea de a produce energie eoliană şi să lansăm proiecte de enrgie solară la scară largă. „România a instituit, de asemenea, măsuri specifice prin intermediul planului de redresare şi rezilienţă pentru a continua sporirea eficienţei energetice. Pentru a asigura tranziţia verde a României şi pentru a o sprijini să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19, s-au acordat 2,7 miliarde de euro pentru a face clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic”, se mai arată în răspunsul primit de „Adevărul”. 

Astfel, principalele măsuri pe care trebuie să le ia România pentru a fi independentă de gazul rusesc este să-şi umple sistemele subterane de depozitare înainte de venirea iernii viitoare, să investească eficient cele 2,5 miliarde de euro de la UE pentru eficientizarea energetică a clădirilor şi să stimuleze oamenii să-şi monteze panouri solare/pompe de căldură.    

Vă recomandăm să mai citiţi:

Economist faimos, despre lovitura pe care Germania i-ar putea-o da lui Putin: „Ţara s-ar descurca fără gazul rusesc”

Sancţiuni împotriva Rusiei. De ce nu foloseşte UE „arma” care i-ar lăsa pe ruşi fără 1 miliard de euro pe zi

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite