FOTO Viaţa în timpul pandemiei la Pata Rât: „Unii-s disperaţi, mor de foame. Din 350 de familii, 50 dacă au apă în casă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aproape 1.000 de pachete de alimente, furnizate de Zona Metropolitană Cluj, au fost distribuite luni, la Pata-Rât, de angajaţii Primăriei. . FOTO: ADI ZMC
Aproape 1.000 de pachete de alimente, furnizate de Zona Metropolitană Cluj, au fost distribuite luni, la Pata-Rât, de angajaţii Primăriei. . FOTO: ADI ZMC

Un bărbat venit Anglia în comunitatea de la Pata Rât s-a autoizolat. I s-a montat un WC direct în faţa barăcii unde locuia şi singurele lui ieşiri erau din casă în WC şi invers. Viaţa pentru comunitea de aici – circa 1.500 de persoane, dintre care 1.000 sunt copii – este foarte complicată în aceste vremuri, majoritatea neavând acces la apă curentă, iar pentru unii este dramatică având în vedere că au rămas fără surse de venit.

La Pata Rât trăiesc circa 1.500 de persoane, dintre care 1.000 sunt copii, în condiţii igienice precare. Strategia de restrângerea a circulaţiei şi închiderea majorităţii firmelor aduc o nouă provocare pentru locuitorii de aici: lipsa banilor pentru procurarea alimentelor de bază. 


Alex Fechete, tânărul care a apărut înt documentarul Channel 4- „Vin românii” şi care acum e facilitator comunitar la Pata Rât, într-un proiect derulat de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Zona Metropolitană Cluj, ne-a povestit cum s-a făcut carantina unui membru al comunităţii venit din Anglia:

„N-a fost nimeni infectat din fericire.  S-a întors un bărbat din Anglia, singur a declarat şi s-a autoizolat. I-au montat un WC direct în faţă la baraca unde locuia. Ieşea din baracă în WC şi din WC în casă. Nu putea să facă nicio mişcare pentru că-l supravegheau vecinii. Primăria i-a adus mâncare timp de 2 săptămâni. Îl ajutau şi cei din comunitate. A fost singurul caz. Când a ieşit din carantină a primit adeverinţă. Nu era infectat.”


Alex spune că majoritatea membrilor comunităţii aflaţi în străinătate au decis să rămână acolo pe perioada pandemiei: „Cei mai mulţi oamenii din Pata Rât au rămas acolo. Au ales să rămână în Anglia, Italia. Soacra, de exemplu, e în Italia, supravieţuieşte din banii pe care i-a strâns pentru a-i trimite acasă de Paşte. Mama lucrează în Anglia la o brutărie, şi-a păstrat locul de muncă. Chiar a primit o scrisoare de mulţumire de la ministerul muncii de acolo”. 

cluj pata rat. foto zmc

Fotografie dintr-una dintre cele patru comunităţi de la Pata Rât - Dallas. FOTO: Remus Florescu

   

„Din 350 de familii câte sunt la Pata Rât, dacă 50 au apă în casă e mult”

Majoritatea locuitorilor de aici nu au apă în casă pentru a putea să respecte recomandările autorităţilor de a se spăla des pe mâini. Situaţia este diferită în cele patru comunităţi stabilite aici. „Lipsa utilităţilor o regăsim în toate comunităţile de la Pata Rât, vorbesc despre lipsa duş, apă curentă în casă, electricitate sau încălzire. Pot circa 30% să se spele pe mâini cu apă din casă, cred că e exagerat şi numărul asta. Din 350 de familii câte sunt acolo, dacă 50 au apă în casă e mult. Merg afară să se spele. În Dallas şi pe Cantonului, oamenii iau cu găleata apă de la cişmea. E incomod pentru  că e departe de case, până ajungi să te speli pe mâini, deja ai contactat 20 de oameni. Măşti, mănuşi de unde? Că nu găseşti de cumpărat nici la farmacie”, spune Alex. 
 

Cel mai rău o duc romii de lângă rampa de gunoi, circa 40 de familii, care nu au apă „deloc, deloc”, spune Alex. Cea mai bună situaţie este pe „Coastei”, unde locuiesc ultimii romi aduşi la Pata Rât după evacuarea acestora de către Primărire de pe o strada aflată aproape de centrul oraşului. Primăria le-a furnizat locuinţe modulare cu băi comune: „Baia era la comun cu două WC-uri şi două duşuri la 4 familii. Fără să fie separate într-un fel, deci mergeai cu vecinu pe WC. Oamenii, cu au fost mai dăscăliţi că au stat prin oraş, şi-au mai făcut ei, şi-au montat boliere să aibă apă caldă, şi-au montat pereţi” . 


Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC) a montat, săptămâna trecută, două module de duşuri într-una dintre cele 4 comunităţi de la Pata Rât – formată din circa 500 de peroane care locuiesc într-un şir de colibe improvizate pe strada Cantonului.  În fiecare modul pot face duş simultan 3 persoane, unul fiind pentru bărbaţi şi celălalt pentru femei. „Cred că e cea mai mare comunitate de la Pata Rât şi oamenii locuiesc în condiţii improprii. Apă este de la două cişmele, una într-un capăt şi alta în celălalt. Nu au contract cu firma de salubritate şi aruncă gunoiul în spatele caselor. E un pericol mare pentru sănătate”, spune Alex.

cluj pata rat. foto zmc

Ajutoare oferite de ADI ZMC cu ajutorul angajaţilor Direcţiei de Asistenţă Socială din Primărie. FOTO: ADI ZMC

„Oamenii ăştia îs disperaţi, mor de foame în casă”

Câteva sute de persoane de la Pata Rât nu au, în această perioadă, niciun fel de sursă de venit. „Acuma cu pandemia situaţia pentru unii e foarte critică. Nu mai pot să meargă în oraş, unii mergeau în oraş pe la gunoaie sau lucrau cu ziua. Acuma, cum nu mai pot să meargă nicăieri, nu pot să câştige niciun leu; atunci oamenii ăştia îs disperaţi, mor de foame în casă. Asta doar o parte din oamenii de la Pata Rât. Sunt unii care şi-au păstrat joburile şi mai au o sursă de venit, dar e greu şi pentru ei.”

Mihai Ciorba, liderul comunităţii „Dallas” unde locuiesc câteva sute de persoane, confirmă spusele lui Alex: „De mâncare avem nevoie. Oamenii nu mai merg la lucru, nu mai ies pe afară. Cât putem le spunem să stea acasă. Nu dăm voie să vină străinii în comunitate. Nu ne mai lasă să mergem la lucru. Oamenii n-au ce să dea la copii de mâncare. Puţini lucrează la salubritate şi mai merg la muncă. La rampă nu mai merg. La muncă cu ziua nu-I mai primeşte nimeni, oamenii se tem. Au venit de la primărie şi au mai  dat de mâncare, în rest, nimeni.”

Ciorba a spus că în comunitatea Dallas unii dintre oameni şi-au tras apă în case, iar alţii folosesc de la cişmele. El este optimist: „Deocamdată, comunitatea e în siguranţă, nu ne-a afectat virusul. Deocamdată am fost binecuvântaţi de Domnul. E voie de mâncare, dezinfectaţi, ceva măşti, astea sunt lucrurile ce ne trebuie acum”.

Fechete susţine că în Pata Rât sunt circa 1.000 de copii. „Am făcut un calcul la final de an ca să aduce pachete de Crăciun”, spune el.  O problemă mare care i-a fost sesizată a fost cea a „familiilor cu bebeluşi. Mi-au spus că au nevoie de scutece şi de lapte praf”.

Liviu Coloji (58 de ani) a fost primul care a primit luni pachetul de mâncare. „Cât să mănânc o zi îmi ajunge, şi mâine vin iarăşi. O să fac o tocană de cartofi, azi”, spune bărbatul.

cluj pata rat. foto zmc

Dohotaru: „E clar că marea majoritate nu au acces la apă”


„E clar că marea majoritate nu au acces la apă. În unele situaţii, rezolvarea acestei probleme ar fi foarte simplă. În comunitatea „Dallas”, un pastor neoprotestant  a cumpărat o mare parte din teren, unde locuiesc câteva sute de persoane. O bună parte din teren  este proprietatea unui pastor neoprotestant. El cere de mulţi ani un lucru foarte simplu: Primăria să schimbe destinaţia terenului, din teren industrial în zonă de locuit, ca să poată trage electricitate, canalizare, toate cele. Primăria nu acceptat pentru că ar face un ghetou acolo. Deja e ghetou acolo şi Primăria a avut cea mai mare contribuţie la formarea acestuia. Într-adevăr soluţia ar fi să fie mutaţi toţi de acolo, dar vedem că acest lucru nu se face de ani de zile”, susţine deputatul independent Adian Dohotaru. Parlamentarul crede că e nevoie de apă şi canalizare în fiecare casă.  

Parlamentatul susţine că este momentul pentru comunitatea clujeană să recunoască faptul că oamenii de la Pata Rât fac un serviciu imens oraşului:„ În momentul de faţă ei reprezintă o resursă importantă pentru comunitare deoarece lucrează la salubritate, la rampă, la spaţii verzi. Nu mai trebuie văzuţi ca problemă, ci ca oameni cu potenţial.” El mai susţine că destul de multe persoane de la Pata Rât continuă să muncească, iar cei care au copiii beneficiază de alocaţii, dar ajutoarele din partea Primăriei şi a ONG-urilor sunt binevenite. 


 

cluj pata rat. foto adi zmc

Felicia Coloji şi fiica sa, Alesia, au luat pachete pentru toţi cei patru membri ai familiei. „Ne sunt suficiente pentru astăzi, la toată familia. Le mulţumesc oamenilor că au milă de noi şi de copii”, spune femeia, în vârstă de 35 de ani, care lucrează cu ziua, dar se descurcă mai greu de când a început pandemia. Fiica sa, în vârstă de 12 ani, merge la şcoala gimnazială „Traian Dârjan”.

„Nimeni nu e lăsat în urmă”

Primăria Cluj-Napoca a început săptămâna trecută să distribuie pachete de alimente la Pata Rât prin Direcţia de Asistenţă Socială. Edilul Emil Boc a susţinut că „cei care se încadrează în prevederile legale vor beneficia de sprijin în continuare”, în acest sens, bugetul Direcţiei de Asistenţă Socială fiind mărit cu 1 milion de lei. 

Sprijin au acordat şi de către mai multe asociaţii şi fundaţii printre care Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC). Şi Eniko Vincze, cadru didactic la UBB preocupat de soarta romilor din Pata Rât, a mobilizat, săptămâna trecută, ajutoare pentru comunitatea de aici. 

„Aproape  1.000 de pachete de alimente au fost distribuite luni, 6 aprilie, la Pata-Rât, în cadrul măsurilor de sprijinire a comunităţii defavorizate care locuieşte aici. Alimentele au fost furnizate în această zi de Zona Metropolitană Cluj (ZMC), ca parte a programului mai larg, prin care cea mai vulnerabilă parte a populaţiei oraşului este ajutată să treacă mai uşor peste perioada curentă”, se arată într-o relatare a ADI ZMC. 

Un cort militar a fost instalat la Pata-Rât, pentru a servi distribuţiei de alimente.

Distribuirea alimentelor se efectuează constant, fondurile provenind de la administraţia publică locală, societatea civilă, din fonduri europene şi de la donatori, persoane fizice sau juridice. Pachetele de alimente sunt livrate la Pata-Rât de angajaţii Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală (DASM), instituţie care supervizează şi coordonează întreaga activitate.

Alimentele distribuite luni au fost achiziţionate prin intermediul componentei „Muncă informală”, a proiectului european „Future of Work” (UIA FoW), componentă implementată de ZMC. 

„Este datoria noastră de oameni, în primul rând, şi, apoi, datoria noastră de asociaţie aflată în slujba comunităţii, de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili, de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Suntem bucuroşi că am putut pune umărul la acest proiect şi vom continua să îl susţinem”, a declarat Adrian Răulea, manager ZMC şi manager proiect UIA FoW WP6 „Muncă Informală”, arată sursa citată.

Citeşte şi


Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“

Olandezul care a căutat în gunoaie alături de romii de la Pata Rât: „Nu le mai ţin predici. E prea uşor să le vorbeşti frumos şi apoi să-i laşi să moară de foame“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite