Arhitecţi, constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii“

Arhitecţi,
constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă
întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt
uneori gustul cenuşii“

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca FOTO: Adevărul

Doi mari arhitecţi români ai secolelor trecute, Ion Traianescu şi George Cristinel, şi-au legat numele de proiectarea a biserici de referinţă precum catedralele ortodoxe din Cluj şi Timişoara (cea mai înaltă biserică ortodoxă din România). Însă, ceea ce nu se prea ştie e că ei au fost incineraţi şi că Ion Traianescu a fost un susţinător al cremaţionismului. Iar din lăcaşurile ridicate de aceştia au plecat, mai târziu, mesaje anti-cremaţioniste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ion Traianescu (1875-1964), profesor la Academia de Arhitectură din Bucureşti, a fost unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai curentului neoromânesc în arhitectură, şi un susţinător al incinerării. Numele său se leagă de o serie de edificii religioase precum: Catedrala Mitropolitană din Timişoara (capodopera sa, fiind cea mai înaltă biserică ortodoxă din România, are 90,5 metri ), Catedrala Ortodoxă  din Turda, Biserica „Maica Domnului - Dudu“ din Craiova,  bisericile „Spirea Veche“ şi „Belvedere“ din Bucureşti etc. Acelaşi architect a proiectat şi Palatul Ligii Culturale din Bucureşti.

Potrivit acestuia, „continuitatea unei arte tradiţionale, adaptate unei nevoi a prezentului sau viitorului, asigură o dezvoltare trainică şi o civilizaţie proprie originală pe temelii solide şi un patrimoniu naţional care fac tăria şi mândria unui popor”.

Catedrala Ortodoxă din Turda, sfinţită în noiembrie 1935, a fost declarată „monument de arhitectură“ în 1955.
„Arhitectul Traianescu a fost un cremaţionist convins. A fost membru mulţi ani în Consiliul de Administraţie al Societăţii Cenuşa, cea care a transpus în realitate ideea incinerării umane în Romania. Lui i se datorează o serie de planuri arhitecturale (n. r. planuri concepute în 1936 ) privind dezvoltarea ansamblului desemnat de Crematoriul Cenuşa“, afirmă preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, universitarul ardelean Marius Rotar.

Potrivit profesorului  transilvănean, Traianescu a proiectat şi columbarul principal al Crematoriului Cenuşa, situat vis-a-vis de incinta crematoriului.  A publicat un singur articol în revista Flacăra Sacră, unde descrie crematoriul şi semnificaţiile cremaţiunii. De asemenea, sigla adoptată de către revista Flacăra Sacră a fost tot creaţia lui. A fost incinerat, cum a şi cerut, la Crematoriul Cenuşa, în februarie 1964.

„Interesant e faptul că Traianescu nu a fost criticat in niciun fel pentru „păcatele” sale cremaţioniste în presa de factură ortodoxă a vremii, lucru care nu s-a petrecut în cazul celorlalţi susţinători relevanţi ai cremaţiunii din România interbelică cum au fost Grigore Trancu Iaşi, Ion Costinescu, Radu Rosetti, Calinic I. Popp Şerboianu sau Mihai Popovici. Probabil ca relaţiile de colaborare ale arhitectului cu BOR a făcut ca acest lucru sa nu se petreaca.
Situaţia este totuşi una paradoxală, ţinând cont de vehementa anti-cremaţiune a BOR din perioada interbelică, ce nu s-a sfiit să arunce anatema asupra celor care susţineau dreptul persoanei de a fi incinerată“, susţine Marius Rotar.

„Doar mă întreb dacă nu cumva cei care slujesc  în catedralele şi bisericile ortodoxe proiectate de către Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii. N-am idee dacă Traianescu s-a mântuit, dar ştiu că a fost consecvent, până la ultima suflare, cu ideea cremaţiunii şi pentru cei care susţin azi, în România, dreptul de a fi incinerat el devine o lectie de curaj si o dovada vie a modului cum un cremationist a lasat amprente in ceea ce s-ar numi identitate ortodoxă“, încheie cremaţionistul Marius Rotar.

Alte exemple: proiectantul Catedralei Încoronării din Alba Iulia

Ion Traianescu nu a fost singurul arhitect român celebru care a avut conexiuni cu incinerarea. Un alt exemplu este Victor Ştefănescu (1877-1950), incinerat conform propriei voinţe, a proiectat Catedrala Reîntregirii (Încoronării) din Alba Iulia, dar şi Marea Moschee din Constanţa. Incinerat a fost şi arhitectul Carol Cortobius (1874-1955), care a conceput planurile unor biserici romano-catolice din Bucureşti, dar şi George Cristinel de al cărui nume se leagă proiectarea Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca.
Alte lucrări ale lui George Cristinel au fost planurile pentru Mausoleul de la Mărăşeşti, Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din Câmpia Turzii, Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Orăştie, Casa Universitarilor din Cluj.

Cupolă inspirată după o fostă moschee din Istanbul

Impunătoarea clădire a Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca din faţa Teatrului Naţional a fost construită după planurile arhitecţilor George Cristinel (1871-1961) - considerat un mare architect român - şi Constantin Pompopiu.
Catedrala a fost construită între anii 1923-1933, fiind primul edificiu bisericesc românesc de amploare ridicat în Cluj după Marea Unire. Arhitectul George Cristinel a coordonat până la capăt planurile de execuţie şi a condus lucrările având drept colaboratori Societatea Întreprinderilor Generale Tehnice în frunte cu inginerii: Tiberiu Eremia, Dumitru Marcu, Nicolae Bordea, maestru pietrar Toma Gerstenbrcin. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Ţării Româneşti, fiind foarte evidentă influenţa bizantină, potrivit crestinortodox.ro.
Catedrala a fost inaugurată în noiembrie 1933, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a prinţului moştenitor Mihai, a Patriarhul României, Miron Cristea.

Imagini de la ridicarea Catedralei Ortodoxe din Cluj (foto stânga, credit: crestinortodox.ro) şi placa comemorativă dedicată celor care au ridicat biserica (foto dreapta, credit foto: crestinortodox.ro)
 

Cum îi vede biserica pe aceşti arhitecţi

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, părintele Bogdan Ivanov, reaminteşte că poziţia Bisericii privind incinerarea este neschimbată. „Cremaţiunea nu e o opţiune. E regretabil că aceşti arhitecţi nu şi-au însuşit tradiţia ortodoxă pe care au inspirat-o în clădirile lor“, a declarat preotul clujean.

Se ştie că arhitecţii sunt oameni culţi cu viziune şi o mare putere de adaptare. „Construcţii importante din lumea arabă au fost făcute de către creştini din Europa, iar arhitecţi japonezi au realizat edificii în America“, afirmă arhitectul clujean Şerban Ţigănaş.

Mai puteţi citi:

A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Autorul primei cărţi despre incinerare din România: „Nicio personalitate incinerată nu şi-a pierdut din respectul neamului românesc!“

Autorul primei cărţi despre incinerare cere public ca Biserica Ortodoxă să respecte dorinţa lui Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat

S-a deschis prima casă funerară de incinerare din România. Oferă un produs nou: contractul funerar din timpul vieţii, plătibil în rate, cu consiliere pentru familie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: