Românul genial care a uimit lumea cu invenţiile sale. Gogu Constantinescu, savantul care a revoluţionat tehnica de luptă din Primul Război Mondial

Gogu Constantinescu, românul care a uimit lumea

Una dintre cele mai geniale minţi, un om ale cărui idei au devansat cu mult timpul existenţei sale fizice, surprinzând prin viziune, inventivitate şi aplicabilitate, a fost românul Gogu Constantinescu.În contul acestuia figurează peste 317 de brevete de invenţie, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa, România etc., precum şi altele, care nu au fost niciodată publicate.

Autor al unei noi ştiinţe – sonicitatea, ramură a mecanicii mediilor continue care studiază transmiterea energiei prin vibraţii în corpurile fluide sau solide, George (Gogu) Constantinescu este membru al Societăţii Inginerilor Civili din Londra şi Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Bucureşti. Prin opera sa ştiinţifică şi tehnică, s a încadrat, pe plan mondial, în rândul celor mai valoroase persoane creative din domeniile mecanicii, electrotehnicii, energeticii şi căldurii. El a reuşit să dea omenirii atât o serie de descoperiri ştiinţifice cât şi numeroase creaţii inginereşti, tot ce a realizat bazându se şi pe cunoaşterea temeinică a matematicii pure, scrie în lucrarea George (Gogu) Constantinescu, (1881–1965) – inventator şi om de ştiinţă, Ştefan Iancu, prof.univ.dr.ing., membru fondator/titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; consilier de Proprietate Industrială; membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a CRIFST al Academiei Române.

Fiu al unui profesor de matematică

George (Gogu) Constantinescu s a născut la Craiova la 4 octombrie 1881, ca fiu al profesorului de matematică, Gheorghe P. Constantinescu, profesor considerat de Gh. Ţiţeica, care i a fost elev, ca fiind „cel mai bun profesor de matematici pe care l a avut învăţământul nostru secundar”. De tânăr, George (Gogu) Constantinescu, după cum a mărturisit în o conferinţă ţinută la Academia Română la 14 noiembrie 1919,  a fost preocupat de muzică şi aşa şi a început pregătirea ştiinţifică încercând să asimileze cât mai perfect teoria armoniei muzicale dar tot ce a studiat, în acei ani, în acest domeniu, l a nemultumit şi, prin studiu, a ajuns să identifice singur explicaţii ştiinţifice care să l satisfacă. A continuat cu studiul vibraţiilor la diferite instrumente muzicale şi cu studiul fenomenelor acustice la orice instrument emiţător de vibraţii. Constatând că energia unei trompete se transmite la distanţă prin vibraţii s a întrebat dacă nu cumva aceste vibraţii s ar putea retransforma în energie mecanică.

A absolvit ca şef de promoţie

 În 1904, a absolvit, ca şef de promoţie, Şcoala naţională de poduri şi şosele şi a început să lucreze ca asistent în şcoala absolvită. excelând în construcţii de beton şi beton armat. A publicat şi numeroase lucrări şi studii apărute în prestigioase reviste ştiinţifice în domeniul construcţii de beton şi beton armat: „Studiu asupra betonului armat (1904)”, „Calculul bolţilor nearticulate (1905)”, „Calculul unuii arc de 14 m deschidere(1905)”, „Elemente de teoria şi aplicaţiunile cimentului armat(1906)”. A elaborat o teorie a betonului armat şi are meritul de a fi pus în dezbatere problema trecerii eforturilor de la oţel la beton şi cum ar trebui calculate podurile sau construcţiile de beton armat. A executat construcţii remarcabile din acest material: planşeele clădirilor Ministerului Lucrărilor Publice şi bolţile clădirii Camerei deputaţilor, planşee care au rezistat atât la cutremurul din 1940, cât şi la bombardamentul aerian urmat de incendiu din aprilie 1944. A construit în 1906 primul pod armat din România (numit podul peste vid), conceput cu un cadru în console, aflat în Parcul Libertăţii, precum şi podul de beton de 14 m deschidere de pe şoseaua dinspre Doftana.

 Ingeniozitatea lui George (Gogu) Constantinescu s a manifestat şi în cazuri extreme cum a fost în cazul construcţiei la podul de la Brăteşti unde aerul necesar chesoanelor era comprimat de un compresor acţionat de un motor. În urma defectării motorului şi a imposibilităţii reparării precum şi în lipsa unui motor de rezerva nu se mai putea alimenta cu aer comprimat chesoanele şi oamenii din chesoane trebuiau evacuaţi, iar chesoanele erau ameninţate să fie inundate. Şeful de şantier nu ştia ce să facă. În acest moment penibil, a sosit Constantinescu cu automobilul său a înţeles rapid situaţia creată, a aşezat automobilul său pe butuci şi face ca prin roata din faţă a acestuia să se acţioneze compresorul. Alimentarea cu aer a chesoanelor a putut continua normal şi oamenii nu au fost evacuaţi din chesoane. Peste două zile piesa defectă a motorului a sosit şi a fost montată de urgenţă iar Constantinescu a putut să plece în inspecţie la construcţia altor poduri.

Experienţa din Anglia

În 1910 a plecat în Marea Britanie unde a început să experimenteze unele invenţii, iar între 1914 ş1 1918 a fost consilier al Amiralităţii Britanice, obţinând totodată şi cetăţenia britanică. Considerat unul dintre marii inventatori ai lumii, şi a concretizat opera creativă în peste 120 de brevete de invenţii (publicate în patru volume de „Patent Office” din Marea Britanie). În 1913, George (Gogu) Constantinescu pleacă în S.U.A. unde se întîlneşte cu Edison, dar Fortuna nu l a primi cu braţele deschise şi de aceea în 1914 revine în Anglia unde participă la un concurs organizat de Amiralitatea engleză, alertată de intensitatea de tir a avioanelor germane faţă de intensitatea de tir a celor engleze.

Constantinescu concepe o metodă de tragere cu mitraliera prin elicea avionului, fără ca elicea să fie atinsă. Cu un singur aparat Constantinesco Fire Control Gear se puteau acţiona două mitraliere montate în faţa eliciei şi în acest mod posibilităţile germane ca intensitate de tir au fost depăşite net. Amiralitatea engleză şi cea americană îi comandă 50.000 de asemenea aparate de sincronizare a tragerii iar Amiralitatea engleză îl angajează consilier, punându i la dispoziţie fonduri pentru a şi crea un laborator modern lângă Londra, laborator cunoscut sub numele de „The Sonic Works”. În laboratorul astfel construit, Constantinescu realizează în continuare invenţii folosind transformarea vibraţiilor în energie.

A construit şi prima cutie de viteză automată

Nu în ultimul rând, tot Constantinescu a construit şi prima cutie de viteză automată. A fost prezentată la Salonul Auto de la Paris şi în 1924, un articol din revista americană “Popular Science” spunea: “Transmisiile manuale pentru automobile ar putea dispărea în câţiva ani, după apariţia unei noi invenţii revoluţionare care conectează motorul cu roţile propulsoare fără a folosi nici o treaptă de viteză. Este munca lui George Constantinesco.”

A dezvoltat teoria Sonicităţii

Omul de ştiinţă şi inginerul Gogu Constantinescu a fost cel care a dezvoltat şi aplicat Teoria Sonicităţii, o nouă ştiinţă referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu este încă comemorat cu stimă de publicul general şi piloţii din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul de tragere sincronizată pentru avioanele din primul război mondial. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar "The Times" publica: "Vice Mareşalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constantinescu în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibraţii), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ţinutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constantinescu şi dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deţinut supremaţia peste germani în aer, aşa cum am făcut-o".

În tablou, alături de geniile Planetei

Recunoaşterea lui Gogu Constantinescu pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică "The Graphic" în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.

Pionierii pe calea progresului.

De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, E. Rutherford, J. Larmor

Domeniile atinse de geniul lui Gogu Constantinescu au fost foarte diverse, realizările practice fiind impresionante, dintre acestea menţionăm o mică parte:

• A promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcină grea deoarece metoda dăduse rezultate dezastruoase în alte părţi ale Europei, cum ar fi podul "Celestial Globe" de la Expoziţia Universală din Paris din 1900 şi hotelul "Black Bear" din Basle din 1903. A construit primului pod de beton armat cu traverse drepte din România, 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasări şi fisurări), a realizat cupola minaretului Moscheii din Constanţa etc., cu toată opoziţia fostului său profesor, marele Anghel Saligny. Aceste lucrări dăinuie şi astăzi. 

• A inventat asfaltul.

• A elaborat Teoria Sonicităţii (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor).

• A construit cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii la avioane, prin spaţiul lăsat de palele elicelor acestora.

• A materializat primul tun sonic.

• A proiectat şi construit Convertorul Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj şi roţi dinţate, bazată pe efectul inerţial al maselor în mişcare.

• A gândit primul Hidroglisor care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruşi.

• A demonstrat efectul termic al sonicităţii prin realizarea primului calorifer sonic.