Caravana cu Medici, salvarea bolnavilor de la sate. „Am pus fiecare membru fondator salariul de rezident şi aşa a luat naştere asociaţia“

Dr. Mihai Ranete (32 de ani) a pus bazele Caravanei cu Medici şi spune că astfel a învăţat ce înseamnă comunicarea medic-pacient. În Caravană a învăţat să fie doctor. Mii de pacienţi au fost consultaţi de echipa de medici care tot creşte, implicând sute de studenţi, medici rezidenţi şi specialişti –-toţi, voluntari.

Cu şase ani în urmă, dr. Ranete, medic specialist radiolog la Institutul Fundeni din Capitală din anul 2014, înfiinţa asociaţia Caravana cu Medici împreună cu câţiva prieteni şi tineri absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti. Au fost cinci membri fondatori: Cristina Niţă, medic neurolog, Claudia Negrea, specialistă în medicină internă, Andrei Pop, cardiolog, Vlad Berbecar, specialist în medicină internă şi Mihai Ranete, radiolog. Doar medicii Berbecar şi Ranete sunt încă activi în echipă, restul fiind plecaţi în străinătate.

Până în prezent, Caravana cu Medici a organizat zeci de deplasări în zonele rurale şi a consultat mii de pacienţi. În 2019, de exemplu, au reuşit să ajungă în 25 de sate din 12 judeţe, stabilind un record al ediţiilor. Acest fapt se datorează dezvoltării echipei şi numărului mare de solicitări. Echipa din Bucureşti a cuprins în 2019, 38 de medici şi 26 de studenţi, cea din Iaşi, 98 de medici şi 67 de studenţi, iar la Cluj au muncit 89 de medici şi 87 de studenţi.

„Mi-am dat seama de ce fac medicină“

„Când am înfiinţat Caravana, tocmai terminam facultatea şi eram medici rezidenţi, dar lucrurile au pornit ceva mai devreme. Cu vreo doi-trei ani înainte, a existat un proiect similar, organizat de studenţi. Pe la sfârşitul anului trei de facultate am participat în acest proiect al organizaţiei studenţilor. Proiectul era similar cu ceea ce face Caravana cu Medici, dar în niciun caz la nivelul de acum. Prima dată am mers în Delta Dunării. În acele cinci zile, mi-am dat seama de ce fac medicină. Până atunci nu simţisem, doar aveam câteva principii: să iau note mari, să rămân la buget etc. Aceea a fost prima mea apropiere de bolnav, primul contact cu responsabilitatea actului medical. Şi mi-am dat seama de impactul pe care proiectul l-ar putea avea dacă ar fi dezvoltat. Încet, încet am rămas să  coordonez acestui proiect, numit «Împreună pentru Sănătatea Rurală». În cei doi ani în care m-am implicat în proiect,  mi-am dat seama de slăbiciunile lui şi am considerat că e cazul să facem ceva mult mai bine pus la punct. Aşa a luat naştere asociaţia Caravana cu Medici“, povesteşte dr. Ranete.

Mihai Ranete s-a dedicat voluntariatului, o misiune în care găseşte mereu determinarea de a merge mai departe. În timpul săptămânii, poate fi găsit la spital, iar în  weekend, în Caravană. Consideră că este esenţial pentru un medic să iasă din spital, să interacţioneze cu oamenii, să-i cunoască, să vorbească pe limba lor. A reuşit să adune în jurul său oameni inimoşi, dornici de a ajuta, de a se pune în slujba pacientului. La început a fost greu, iar lipsa resurselor financiare i-a dat bătăi de cap, spune medicul. „Nici nu conştientizam ce înseamnă banul atunci. Am pus fiecare dintre membrii fondatori câte un salariu, unul dintre primele noastre salarii de medic rezident, şi aşa am pus bazele asociaţiei. N-aveam o viziune foarte clară, ştiam că vrem să organizăm caravane în zonele rurale. Dar  s-au aliniat planetele, au venit către noi persoane-cheie care ne-au ajutat să creştem exponenţial. De exemplu, o tânără care lucrează în publicitate şi care hotărâse ca în  fiecare săptămână să-şi dedice două ore unui proiect social. Ea ne-a pus în contact cu anumiţi sponsori.“

Medicul spune că e dificil să exprime în cuvinte lucrurile pe care un voluntar le câştigă dintr-o astfel de activitate. „Orice medic are nevoie să iasă din rutina zilnică pentru a-şi aminti care este rolul lui în societate, care este atitudinea normală faţă de un pacient, cât de empatic trebuie să fii cu cel pe care-l tratezi. Tocmai aceste lucruri le înveţi într-o Caravană, discutând cu oamenii de la sate. Mediul rural românesc a rămas uşor în urma timpului – şi o spun ca un avantaj –, sunt locuri unde ai şansa să observi că simplitatea unor lucruri depăşeşte de multe ori complexitatea celor specifice medicinei secolului XXI. Este important să vezi cât de fericit este un pacient căruia i-ai prescris un medicament şi cât de aderent este la recomandarea respectivă, comparativ cu discuţiile interminabile avute cu alţii care sunt intoxicaţi de media, internet sau tot felul de curente care îi îndepărtează de medicina bazată pe dovezi reale din ziua de astăzi“, spune Mihai Ranete.

TREI TIPURI DE CARAVANE

Caravana cu Medici a reuşit să înfiinţeze filiale în Iaşi şi Cluj, urmând să le deschidă şi în Braşov şi Timişoara, lucru care va creşte frecvenţa deplasărilor. Anul trecut au făcut 25 de caravane, iar asta înseamnă o frecvenţă de două-trei pe lună.

La început, Caravana cu Medici cuprindea o varietate largă de specialităţi: de la pediatrie până la cardiologie, medicină internă, reumatologie, neurologie şi imagistică. Însă voluntarii şi-au dat seama că e foarte dificil să organizeze o acţiune de acest gen. „Erau sate în care cea mai mare clădire era şcoala, care avea două camere. Nu aveam unde să cazăm medicii, nu aveam unde să consultăm. Aşa că, uitându-ne la rezultate, am făcut trei tipuri de caravane: caravana de medicină internă şi cardiologie – cu care ţintim patologia cardio-vasculară, diabetul, obezitatea, facem analize de sânge –, cea de pediatrie şi stomatologie pediatrică, iar ultima caravană este centrată pe sănătatea femeii. Mergem şi vedem femeile de la sate, facem consulturi la sân şi le oferim vouchere pentru mamografie, facem consulturi ginecologice şi facem testul Babeş-Papanicolau.“

SOLUŢII PENTRU RURAL

Mihai Ranete crede cu tărie că astfel de iniţiative, cum e Caravana cu Medici, ar putea fi multiplicate la nivel naţional, dar cu susţinerea statului, având în vedere lipsa acută de medici din mediul rural. „Aceasta este ţinta: să creăm un proces, astfel încât el să fie scalat la nivel naţional. Acesta este visul meu. Îmi doresc ca la un moment dat să nu mai existe Caravana cu Medici, asta e clar. Cred în această soluţie, ca aceste Caravane să fie finanţate de stat. Cred că soluţia mobilă este singura şansă de a îmbunătăţi educaţia medicală şi a echilibra balanţa accesului la servicii medicale de bază între rural şi urban. E adevărat, o soluţie utopică ar fi ca în fiecare comună să ai un centru de permanenţă bine pus la punct, unde să existe un EKG, un defibrilator, unde să existe un medic de familie şi, în fiecare săptămână, să se rotească un specialist. Dar e clar că acest scenariu nu o să devină realitate niciodată“.