Povestea unui român genial: Victor Anastasiu, primul medic pilot militar din lume, care a pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii mondiale

Povestea unui român genial: Victor Anastasiu, primul medic pilot militar din lume, care a pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii mondiale

Victor Anastasiu (n. 5 octombrie 1886, Huşi - d. 4 august 1972, Bucureşti)

Românii au marcat istoria aviaţiei nu numai prin Aurel Vlaicu, Vuia sau Coandă, ci şi prin contribuţia la dezvoltarea medicinei aeronautice. Victor Anastasiu a fost primul medic pilot militar din lume. Este cel care a înfiinţat în 1920 Centrul de Medicină Aeronautică, printre primele astfel de instituţii din lume, cercetările sale bazate inclusiv pe propria experienţă în zbor fiind determinante pentru sănătatea aviatorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studierea comportamentului piloţilor în timpul zborurilor a fost o premieră mondială, aspect recunoscut în cadrul Congresului Internaţional de navigaţie aeriană de la Paris din 1921 de către Charles Robert Richet.
 
Victor Anastasiu s-a născut la 5 octombrie 1886, la Huşi, fiind al patrulea copil al judecătorului Constantin Anastasiu. A urmat cursurile Liceului Naţional din Iaşi, apoi a intrat la Institutul Medico-Militar din Bucureşti, reuşind primul dintre cei o sută de candidaţi  care râvneau la cele şapte locuri scoase la concurs.
 
După absolvirea institutului bucureşetan, în vara anului 1911, doctorul Anastasiu şi-a continuat activitatea ca intern la Spitalul Militar din Capitală. După avansarea la gradul de locotenent, la data de 1 aprilie 1913, medicul Victor Anastasiu a fost numit, prin înalt decret, medic militar la Compania de Pompieri Bucureşti. 
 
După două luni, odată cu mobilizarea armatei pentru cel de-al doilea război balcanic, locotenentul doctor Anastasiu a fost numit medic şef al Diviziei a 2-a Cavalerie. În campania din Bulgaria, s-a făcut remarcat prin implicarea în combaterea epidemiei de holeră, prin profesionalismul său reuşind să reducă pierderile de vieţi omeneşti în rândul militarilor români.
 
Tânărul medic militar a fost atras de aviaţie, având nenumărate ocazii să zboare, ca pasager, pentru a face studii cu privire la efectele zborului asupra inimii, aparatului respirator şi renal. Pentru a afla mai multe despre influenţa factorilor aerieni asupra organismului uman, a cerut şi a obţinut aprobarea şefilor ierarhici de a urma cursurile Şcolii de Pilotaj. A absolvit-o pe data de 3 martie 1916 şi a obţinut brevetul o săptămână mai târziu, devenind primul medic militar aviator din lume, după cum susţine istoricul de aviaţie, Valeriu Avram, în volumul ”Zburătorii României Mari”.
 
 
Din aprilie 1916, pilotul militar Victor Anastasiu a executat numeroase zboruri de recunoaştere, la diferite înălţimi, scopul lor fiind acela de a observa modificările survenite în starea de sănătate a piloţilor. A trecut apoi la examinarea întregului personal navigant, iar observaţiile, cât şi propria experienţă în zbor, i-au oferit bazele primului său studiu în acest domeniu, intitulat ”Boala de înălţime şi centrul zborului în aviaţie”, publicat în Revista Sanitară Medicală, în 1916. Acesta este considerat de specialişti ca fiind primul studiu de medicină aeronautică în literatura medicală românească.
 
Primul medic militar pilot de război din lume
 
În august 1916, Victor Anastasiu a fost mobilizat, odată cu intrarea României în război, pentru a participa la campania militară ca medic militar. La început, însă, a efectuat numeroase misiuni de luptă, pentru că atunci armata română era în criză de piloţi. 
 
A primit misiunea ca zilnic să supravegheze sectorul aflat între localităţile Zimnicea şi Călăraşi, primind în dotare un ”Maurice Farman” cu motor de 80 CP, pe care pictase o cruce roşie pe carlingă, deşi nu făcea rolul de avion sanitar, după cum notează istoricul Valeriu Avram.
 
Prima sa misiune în liniile inamice a fost în septembrie 1916, avându-l ca observator pe sublocotenentul Nicolae Staricu. Aceştia au survolat, în scop de recunoaştere, localităţile Vidin şi Razgrad, din nordul Bulgariei, unde germanii aveau baze aeriene de unde plecau avioanele ce aveau misiunea să bombardeze sudul ţării şi capitala Bucureşti. Informaţiile lor au stat la baza operaţiunilor ulterioare ale Corpului de Aviaţie Român.
 
Echipajul Anastasiu - Staricu a executat şi misiuni de luptă. Potrivit istoricilor Valeriu Avram şi Valeriu Nicolescu, autorii volumului ”Războiul aerian deasupra României (1916 - 1918)”, medicul a fost rănit în primele misiuni de luptă.
 
 
O escadrilă formată din şapte avioane româneşti  a pornit într-o misiune de bombardare a unor obiective militare aflate în nordul Bulgariei iar în timpul operaţiunii un Aviatik german de vânătoare a atacat ”Maurice Farman”-ul lui Anastasiu, acesta fiind rănit la braţul stâng de schija unui glonţ exploziv.
 
Din fericire, pilotul care era foarte slăbit a reuşit să aducă avionul la sol apoi a fost internat la Spitalul Regina Maria, pentru îngrijiri. Întâmplarea nefericită însă nu l-a speriat pe medicul aviator, acesta continuând să îndeplinească misiuni de luptă în timpul bătăliei de pe Argeş.
 
A ajuns căpitan, în noiembrie 2016, iar în mai 1917 a fost transferat la Grupul 2 Aeronautic Tecuci, unde avea să asigure asistenţa pentru toate escadrilele grupului, răspândite în localităţile Vânători, Hanul Conachi, Adjud-Pufeşti, Călmăţui şi Domneşti de Vaslui. La 1 septembrie 1917, dr. Victor Anastasiu a fost înaintat la gradul de maior, rămânând ca medic şef al Grupului 2 Aeronautic Tecuci. Cu sprijinul direct al comandantului de aici, a organizat primul spital aeronautic din armata română, instalat în localul unei foste şcoli profesionale.
 
S-a perfecţionat în străinătate
 
Pentru a-şi aprofunda cercetările, doctorul Anastasiu a solicitat şi a obţinut aprobare pentru un concediu de studii de două luni în străinătate. În august 1919, a luat contact cu specialişti italieni din Roma, Napoli, Milano şi Torino, apoi a mers în Franţa, pentru a vizita şi a lucra în laboratorul medico-aeronautic înfiinţat de dr. Garsaux. Aici a văzut cum se utiliza barocamera şi a studiat mai multe aparate şi instrumente de laborator concepute pentru evaluarea medicală a personalului navigant. 
 
A solicitat prelungirea cu o lună a concediului, pentru a mai vizita un laborator similar din Londra, apoi a revenit în ţară cu gândul să folosească noile informaţii în dezvoltarea unui serviciu sanitar al aeronauticii române.
 
În Monitorul Oficial din 21 august 1920, a fost publicată decizia ministerială privind normele de funcţionare a Serviciului Sanitar la Aeronautica militară şi examenul personalului navigant, aceasta fiind actul de naştere al Centrului Medical Aeronautic, devenit mai târziu Institutul de Medicină Aeronautică. Instituţia a primit 50.000 de franci francezi de la Ministerul de Război, sumă mare pentru acea perioadă, cu aceşti bani fiind cumpărate din Franţa şi Italia o serie de aparate, altele fiind realizate în ţară, după indicaţiile doctorului Anastasiu şi altor medici specialişti.
 
Activitatea deosebită a medicului aviator, autor al multor cercetări ştiinţifice cu rezultate deosebite, l-a făcut cunoscut în toată Europa. Astfel, a ajuns să prezideze una dintre şedinţele plenare ale primului Congres Internaţional de Aviaţie Sanitară, găzduit de Franţa, pe 2 iunie 1929.
 
A fost deseori decorat atât de autorităţile române cât şi de prestigioase instituţii străine şi a avansat în grad, devenind general de brigadă, la 8 iunie 1940, odată cu trecerea în rezervă. 
 
În regimul comunist, a fost persecutat, pentru fraude închipuite
 
În 1951, Tribunalul Militar l-a condamnat pe Victor Anastasiu la închisoare corecţională, pe durata a cinci ani, pentru presupuse fraude fiscale  în mânuirea fondurilor Casei de Despăgubiri. ”Adevărul era altul - notează istoricii Valeriu Avram şi Valeriu Nicolescu, în volumul Războiul Aerian deasupra României - fiica sa Liliana se căsătorise cu un cetăţean american şi emigrase în SUA, de aici şi măsurile luate de autorităţile comuniste împotriva eminentului aviator şi medic”.
 
A fost eliberat în 1953, ca urmare a intenselor demersuri făcute de forurile politice dar şi a dovedirii nevinovăţiei în cauza pentru care fusese incriminat. În 1963, în urma unui accident, a rămas cu o invaliditate permanentă şi urmare a vârstei înaintate a cerut pensionarea. 

 
Generalul aviator dr. Victor Anastasiu a murit în ziua de 4 august 1972, lăsând moştenire medicinii aeronautice numeroase cercetări şi obesrvaţii privind sănătatea personalului navigant. În prezent Institutul naţional de medicină aeronautică poartă numele medicului român, Institutul naţional de medicină aeronautică şi spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu".
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările