Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, despre vechea aşezare de la Gruiu Dării: „Primii oameni au locuit aici cu peste 7.500 de ani în urmă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Situl arheologic de la ”Pietroasa Mică - Gruiu Dării” este unul dintre cele mai importante situri arheologice din România. Vorbim în primul rând despre unul dintre primele şantiere-şcoală de pe teritoriul ţării noastre, mulţi dintre marii arheologi ai României făcându-şi ucenicia la Pietroasele.

Cercetările au debutat în anul 1973, sub coordonarea Florentinei Preda şi a lui Vasile Dupoi. Un alt motiv pentru care consider că ”Pietroasa Mică - Gruiu Dării” este un sit foarte important este în legătură cu caracterul descoperirilor arheologice de aici.

Alături de o succesiune de locuire din trei epoci diferite, epoca pietrei, epoca bronzului şi epoca fierului, la Gruiu Dării au fost descoperite o serie de artefacte unicat atât pentru zona Subcarpaţilor de Curbură, cât şi pentru colecţiile Muzeului Judeţean Buzău.

Amintesc aici descoperirea acum câţiva ani a unui cuţit de luptă curb dacic, cunoscut sub numele de sica. Despre importanţa sitului ne vorbeşte directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

buzau

Reporter: Cât de importante sunt rezultatele cercetărilor arheologice de pe şantierul de la Gruiu Dării?

Daniel Costache: Multe dintre informaţiile obţinute în urma cercetărilor arheologice de pe acest sit sunt utilizate ca reper în cercetarea arheologică românească. Din punct de vedere al descoperirilor, al artefactelor, cu mici excepţii, nu este nimic cu totul deosebit faţă de situri care au evoluat pe paliere cronologice similare. Din punct de vedere al soluţiilor şi tehnicilor constructive, şi aici mă refer la locuinţe şi anexe, din punct de vedere al importurilor din alte medii culturale, din punct de vedere al comportamentului uman în anumite situaţii, situl de la Gruiu Dării se distinge de alte situri.

R: Concret, vorbeaţi de comportamente umane specifice. La ce anume faceţi referire?

Daniel Costache: Din cunoştinţele noastre la Gruiu Dării am surprins un fenomen unic în zona descoperirilor atribuite epocii bronzului. Toate vetrele descoperite în acest sit, repet, mă refer doar la nivelul atribuit epocii bronzului, au fost fie distruse intenţionat după ultima utilizare şi resturile făcute grămadă pe loc, fie au fost acoperite cu pietre mari sau medii, plate, aşezate pe partea activă, adică acolo unde ardea flacăra. Mai mult, s-a putut observa că după ultima ardere, vatra era curăţată, măturată dacă vreţi, apoi aşezate pietrele, după care locuinţa respectivă era fie abandonată şi se degrada în timp, fie era incendiată. Ce poate însemna un astfel de comportament? Poate un ritual de sacralizare a spaţiului locuit, poate o formă de abandon a zeităţilor protectoare ale locuinţei, familiei, odată cu abandonarea spaţiului casnic de acolo. Încă nu ştim. Tot ceea ce ştim este că raportat la experienţa de teren şi la literatura de specialitate un astfel de comportament nu a mai fost atestat în epoca bronzului. Vetre distruse, izolat, 3-4 într-o aşezare am mai întâlnit, însă aici vorbim despre 23-24 de vetre, toate care atestă această practică.

R: Care este cea mai veche locuire de pe situl arheologic Gruiu Dării? Cine au fost cei care au locuit primii acel deal?

Daniel Costache: Până acum câţiva ani, nu mai mult de 5-6, v-aş fi spus că primii locuitori de la Gruiu Dării au fost comunităţile ce au evoluat la nivel Precucuteni / Stoicani-Aldeni, adică primii oameni au locuit aici acum 7000 – 6000 de ani, adică cca 5000 – 3900 î. Hr. După ce la sugestia colegilor Daniel Garvăn şi Roxana Munteanu a fost deschisă o secţiune în afara zidurilor cetăţii au fost descoperite urme de locuire mult mai vechi, urme neidentificate până în prezent în zona de maximă înălţime a promontoriului. Este vorba de urme de locuire atribuite culturii Starcevo-Criş, comunităţi ce au evoluat pe aceste meleaguri acum cca. 7600 de ani, adică cca. 5600 î. Hr.

R: Cine face parte din colectivul ştiinţific de la Gruiu Dării?

Daniel Costache: De-a lungul timpului nume sonore ale arheologiei româneşti au făcut parte din colectivele ştiinţifice care au coordonat activitatea pe acest şantier. În prezent colectivul se compune din dr. Valeriu Sârbu, cercetător ştiinţific la Muzeul ”Carol I” Brăila şi la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” din Bucureşti, dr. Sebastian Matei, şeful secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Buzău, responsabil ştiinţific, dr. Roxana Munteanu şi dr. Laurenţiu Grigoraş, ambii cercetători din cadrul Muzeului Judeţean Buzău, arheolog Daniel Garvăn, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean Buzău şi subsemnatul.

R: O importantă componentă a activităţii de cercetare este valorificare. Cum sunt valorificate rezultatele cercetărilor arheologice de la Gruiu Dării?

Daniel Costache: Aşa este, aveţi dreptate. Valorificarea este una dublă, şi anume: valorificarea ştiinţifică şi valorificarea muzeistică. În ceea ce priveşte valorificarea ştiinţifică vă pot spune că situl de la Gruiu Dării este singurul sit arheologic de pe teritoriul judeţului Buzău şi unul dintre puţinele din România care are dedicate nu mai puţin de trei monografii arheologice. Alături de acestea au fost publicate câteva zeci de articole şi studii ştiinţifice şi au fost susţinute sute de comunicări la diferite reuniuni ştiinţifice din ţară şi din străinătate, rezultatele cercetărilor de aici suscitând interesul cercetătorilor români şi străini cu preocupări în domeniu. Din punct de vedere al valorificării muzeale, amintim faptul că o importantă parte din expoziţiile de bază dedicate descoperirilor din epoca pietrei, epoca bronzului şi Epoca Fierului din zona Subcarpaţilor de Curbură deschise la Muzeul Judeţean Buzău se concentrează în jurul descoperirilor de la Gruiu Dării, dar şi faptul că de-a lungul timpului mai multe expoziţii temporare, itinerante au fost dedicate acestui important sit din nordul Câmpiei Române. Aş aminti aici şi faptul că anul acesta Muzeul Judeţean Buzău a organizat pentru a doua oară consecutiv evenimentul Zilele porţilor deschise pe şantierul arheologic Pietroasa Mică-Gruiu Dării tot pe acest sit.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite