De ce a ajuns cel mai cunoscut lăcaş de cult din România să se numească Biserica Neagră. Povestea unei drame

De ce a ajuns cel mai cunoscut lăcaş de cult din România să se numească Biserica Neagră. Povestea unei drame

Centrul Braşovului a fost incendiat în urmă cu 332 de ani FOTO Ioan Buciumar

Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a făcut ca Braşovul să piardă titlul de cel mai bogat oraş dintre Constantinopol şi Viena. De atunci, Biserica Sfânta Maria se numeşte Biserica Neagră.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 332 de ani, pe 21 aprilie 1689, Braşovul era în flăcări. Cel mai bogat oraş dintre Viena şi Constantinopol, cum spunea o sursă a vremii, adică din sud-estul Europei, ardea din temelii şi avea să piardă, de atunci, acest statut. 

Istoricul Nicolae Pepene spune că toate indiciile duc către un incendiu provocat, cel mai probabil, de trupele austriece, care nu au fost bine primite de braşoveni. 
 
Cu un an înainte, la Făgăraş se semnase un tratat prin care cetatea braşoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu au fost, însă, de acord cu acest lucru şi s-au revoltat. 

Austriecii au asediat cetatea, la zidurile căreia s-au dus lupte puternice. Judele oraşului şi mai mulţi senatori au fost arestaţi de către protestatari pentru că cedaseră atât de uşor şi vânduseră cetatea austriecilor. În cele din urmă, încercuiţi, capii răscoalei au cedat şi au predat cheile oraşului.
 
Sursele vremii susţin că era o zi de primăvară caldă şi uscată, cu un vânt puternic care a înteţit şi răspândit rapid un foc ce izbucnise pe Strada Fânarilor (azi, Castelului), din motive necunoscute. Casele, fiind în mare parte construite din lemn, au ars în întregime, iar sute de oameni - circa 300, potrivit unor surse documentare - au murit arşi sau asfixiaţi. 

În câteva ore, arde aproape tot oraşul. Pe lângă locuinţe, limbile de foc mistuie magazinele şi atelierele breslelor, Turnul Casei Sfatului se năruie, fiind afectate chiar şi clădiri izolate precum Turnul Alb şi Turnul Negru (numit aşa după acest incendiu). 
 

De la Marele Incendiu, Biserica Sfânta Maria se numeşte Biserica Neagră

 
Ca să anunţe nenorocirea, tunurile de pe Cetăţuie au început să bubuie, speriind şi mai tare oamenii care fugeau care încotro. Şi Biserica evanghelică Sfânta Maria a suferit pierderi imense, iar, după incendiu a fost numită Biserica Neagră, aşa cum o ştie toată lumea, astăzi. A ars întâi acoperişul, care, din cauza greutăţii, s-a prăbuşit, focul s-a extins apoi în interiorul bisericii, unde au ars mobilierul şi toate materialele perisabile.
 
„Se spune că o răzbunare şi o corecţie au fost aplicate de austrieci într-un mod criminal. Martorii citaţi de cronicile vechi ar fi văzut proiectile incendiare trase înspre casele din centrul Braşovului, mai precis înspre Biserica Neagră, trase dinspre Turnul Alb. Cert este că într-un mod foarte rapid s-a propagat incendiul”, a spus istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov. 
 

Sfârşitul celui mai bogat oraş din Europa de sud-Est

 
Până la Marele Incendiu, Braşovul era cel mai prosper oraş din Transilvania şi nu numai. Din păcate, situaţia s-a schimbat după acel an şi Braşovul a început să decadă, potrivit lui Nicolae Pepene. De atunci, la Braşov a fost interzisă construirea caselor din lemn, iar reconstrucţia oraşului a durat aproape un secol. Bogăţia de până la 20 aprilie 1689 era acoperită de cenuşă pentru o perioadă foarte îndelungată. 
 
„Datorită libertăţilor comerciale, datorită privilegiilor obţinute atât de la regii Ungariei, cât şi de la domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti, apoi datorită reţelei comerciale pe care negustorii braşoveni o aveau în Peninsula Balcanică şi chiar dincolo de Peninsula Balcanică, la care adăugăm atelierele meşteşugăreşti, breslele braşovene atât de importante şi atât de bine dezvoltate, totul a dus spre o bogăţie foarte mare. Se spunea chiar că Braşovul era cel mai bogat şi cel mai important oraş între Constantinopol şi Viena. Un semn al bogăţiei este biserica parohială din Cetate”, a explicat Nicolae Pepene, care a menţionat că să construieşti o biserică precum Biserica Sfânta Maria era nevoie de bani mulţi, de care Braşovul dispunea la acel moment.
 
În urmă cu doi ani au fost descoperite două tavane din lemn, intacte, construite cu mai bine de o sută de ani înaintea incendiului, care fac parte din două case de lângă Biserica Neagră, ceea ce susţine ipoteza lui Nicolae Pepene şi anume că nu întreg oraşul a ars, ci doar casele cărora le dăduseră foc trupele austriece. În Marele Incendiu din 1689 au ars toate cărţile şi manuscrisele din biblioteca lui Johannes Honterus, care era cea mai importantă bibliotecă din această parte de lume. 
 
Vă mai recomandăm: 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările