Braşoveanul care a revoluţionat lumea chimiei. Nicolae Teclu a avut peste 60 de invenţii printre care şi becul care îi poartă numele

Braşoveanul care a
revoluţionat lumea chimiei. Nicolae Teclu a avut peste 60 de invenţii printre
care şi becul care îi poartă numele

Nicolae Teclu a fost cunoscut în toată lumea.

Născut în Braşov, în 1839, Nicolae Teclu a terminat Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură. Braşovul a maid at României alţi doi medici excepţionali.

Ştiri pe aceeaşi temă

A devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele. Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck's Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. "Becul Teclu" este folosit şi astăzi în toate laboratoarele din lume şi este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic şi, în felul acesta, se obţine un amestec mai bun al aerului cu gazul şi o temperatură mai înaltă. Arzătorul Teclu, numit şi becul Teclu, este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătăţită.

Nicoale Teclu a inventat şi aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor. Domeniile care au fost studiate de el includ: studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase, pigmenţi minerali, uleiuri utilizate în pictură, combustia gazelor. Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt apatatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului, potrivit icr.ro.

O parte a aparatelor lui le-a donat laboratorului de chimie anorganică a Universităţii din Bucureşti. Spre sfârşitul vieţii devine  membru al Academiei Române. Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Din păcat niciunul nu este la Braşov, oraşul său natal.

Liviu Câmpeanu, chirurgul care ridică bolnavii direct de pe masa de operaţie

A trăit între 1889 şi 1948, fiind unul dintre cei mai mari chirurgic din România.  A venit la Braşov în 1929 şi a profesat la Sectia de Chirurgie a Spitalului Mârzescu, dar şi la Sanatoriul Elisabeta. Soţia lui, Elena Toneanu, născută la Braşov, era rudă cu IL Caragiale. A continuat cu  succes procedeul experimentat de chirurgul Dimitrie Gerota (1867-1939), care recomanda coborârea precoce din pat a bolnavilor operaţi, procedeu care scurtează spitalizarea şi accelerează vindecarea. Medicul Liviu Câmpeanu a devenit renumit pentru că cerea bolnavului să plece pe picioarele lui direct de pe masa de operaţie. Într-o lucrare de specialitate din 1936, şi-a descris metoda citând cazul unui pilot care, imediat după o rezecţie gastrică, a pilotat cu succes un avion. În ultima perioadă a carierei a fost medic la garda Ministerului de Interne si Prefectura Politiei Capitalei.

Medicul care a consacrat rahianestezia în România

Rahianestezia, o tehnică de anestezie folosită în orice spital din lume, a fost consacrată şi perfecţionată în România de către doctorul braşovean A. Aburel, care a fost şi primul citat de literatura medicală pentru introducerea unui cateter (de tip ureteral) pe cale sacrată, în 1931. Şi-a publicat însă descoperirile doar în literatura germană şi franceză, iar dezbinarea mediilor ştiinţifice în al doilea război mondial a împiedicat apariţia lucrărilor sale în Occident timp de 40 de ani.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: