Controversă din tinereţea mareşalului Antonescu: uciderea a 14 răsculaţi la 1907

Controversă din tinereţea mareşalului Antonescu: uciderea a 14 răsculaţi la 1907

Mareşalul Antonescu a fost un personaj controversat FOTO Adevărul

Una dintre cele mai controversate momente ale carierei mareşalului Ion Antonescu s-a consumat în timpul Răscoalei de la 1907. La aceea vreme era doar un tânăr sublocotenent care comanda un detaşament de Roşiori. Multe date ale vremii indică faptul că Antonescu a ordonat să se tragă în plin în grupurile de ţărani revoltaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mareşalul Ion Antonescu este una dintre cele mai faimoase şi totodată controversate personalităţi ale istoriei românilor. Dincolo de evenimentele care l-au consacrat, Antonescu a stârnit controverse încă de la începuturile carierei sale militare, atât în rândul contemporanilor cât şi mai apoi în rândul publiciştilor, istoricilor şi biografilor. Este vorba despre incidentele de la Galaţi din timpul Răscoalei de la 1907. Mai precis, Antonescu, pe atunci un tânăr sublocotenent, ar fi ordonat deschiderea focului, decizie care ar fi condus la uciderea mai multor răsculaţi. În privinţa acestui eveniment există două versiuni general acceptate. 

Antonescu, erou decorat al evenimentelor de la 1907
 
Prima versiune, cea oficială a autorităţilor vremii, dar şi în lucrările oficiale despre istoria românilor - precum ”Enciclopedia României”, arată că Antonescu a fost de fapt un erou care a reuşit să potolească răsculaţii fără să tragă un singur foc de armă. 
 
La aceea vreme, Antonescu era sublocotenent detaşat la Regimentul 1 Roşiori. Avea 25 de ani şi tocmai absolvise Şcoala Specială de Cavalerie de la Târgovişte. Ion Antonescu comanda alături de un alt tânăr ofiţer, Livezeanu, Regimentul 1 Roşiori. 
 
Pe data de 12 martie 1907, răscoala era în plină desfăşurare în mai multe locuri din ţară. La Galaţi avea particularitatea că pe lângă ţăranii şi zilierii agricoli cetelor de răsculaţi au început să se alături muncitorii portuari dar şi mahalagii. Evenimentele au debutat cu răscoalele din zona Fileşti, pe 10 martie.
 
Pe 12 martie, lucrurile se complicaseră puternic pentru autorităţile din Galaţi. Aşa cum am precizat ţărani, zilieri secondaţi de anagajaţi portuari şi mahalagii au luat cu asalt străzile oraşului. Mai precis, aproximativ 200 de persoane au intrat în oraş, pe Strada Domnească şi au rupt cordoanele forţelor de ordine. 
 
Regimentul de Roşiori comandat de Antonescu îl proteja pe procurorul Danielopol trimis să rezolve situaţia la Galaţi. 
 
Conform autorităţilor vremii, aşa cum am precizat mai sus, dar şi a unei părţi a istoriei oficiale arată că Antonescu s-a descurcat de minune, a convins oamenii să se liniştească şi să retragă fără a trage un foc de armă. De altfel, a fost şi felicitat oficial de prinţul moştenitor Ferdinand I şi chiar avansat în anul 1908, la gradul de căpitan. 
 
Între 12 şi 14 persoane ucise de oamenii lui Antonescu
 
Cea de-a doua variantă, acceptată astăzi ca adevăr istoric de majoritatea specialiştilor, este faptul că Ion Antonescu a ordonat roşiorilor din subordinea sa, pe 12 martie 1907, să tragă direct în răsculaţi. Evenimentele au decurs la fel ca şi în prima variantă, doar deznodământul a fost diferit. 
 
Mai precis, după ce procurorul Danielopol i-a somat pe răsculaţii care deja împrăştiaseră primul cordon de jandarmi, Ion Antonescu a ordonat foc în plin contra răsculaţilor. Sursele vremii arată că ar fi fost ucişi pe loc între 12 şi 14 oameni, după surse diferite. De exemplu, unul dintre cele mai cunoscute documente contemporane este articolul din ziarul ”Desrobirea”. În ediţia din 14 martie redactorii articolului spun că Antonescu a ordonat să se retragă asupra celor 200 de răsculaţi de pe Strada Domnească.
 
Conform acestei surse, 14 au fost ucişi. Restul s-au împrăştiat. De altfel şi personalităţi ale vremii, precum Nicolae Iorga, dar şi mulţi intelectuali gălăţeni s-au arătat indignaţi de represaliile ordonate de Antonescu. 
 
Mai târziu, problema a fost dezbătută şi de istorici români dar şi străini, printre care neamţul Markus Bauer. Pentru acesta din urmă este fără echivoc faptul că Antonescu a ordonat foc direct asupra răsculaţilor. 
 
De altfel, în rapoartele oficiale şi procurorul Danielopol recunoaşte că s-a tras asupra ţăranilor şi mahalagiilor. Procurorul preciza însă că intervenţia în forţă nu putea fi evitată, fiindcă lucrurile degeneraseră, iar oraşul se afla în pericol. Răsculaţii nu ar fi răspuns nici somaţiilor, nici focului cu gloanţe oarbe. Varianta procurorului indică 5 morţi şi mai mulţi răniţi după focul deschis de cei 12 Roşiori ai lui Antonescu. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările