Grădina cu flori e paradisul lui Szocs Attila

Grădina cu flori e paradisul lui Szocs Attila

Szocs Attila

Szocs Attila este un împătimit al grădinăritului şi spune că nimic nu-l face mai fericit decât să aibă grijă de plante.

Ştiri pe aceeaşi temă

Szocs Attila s-a născut la Aiud în judeţul Alba, dar mama sa l-a părăsit la puţin timp după naştere şi a crescut în Casa de Copii din Prundul Bârgăului. Aşa a ajuns în judeţul în care şi-a petrecut toată viaţa şi de unde nu ar vrea să plece niciodată.

Despre perioada petrecută la Casa de copii povesteşte cu lacrimi în ochi. Nu lacrimi de tristeţe aşa cum fac majoritatea celor care au crescut fără părinţi ci lacrimi provocate de nostalgie. „De la 9-10 ani am învăţat să lucrez cu florile. Aveam acolo o seră în care cultivam plante de toate felurile, de la flori de apartament până la răsaduri şi legume. Profesorul de biologie ne ducea la plivit şi îngrijit sera, iar eu m-am ataşat foarte mult de această îndeletnicire. Cultivam anual peste 2 milioane de fire de răsad, aşa am ajuns să descopăr că fiecare plantă are secretul ei", povesteşte bărbatul despre perioada de care spune că fost cea mai frumoasă a vieţii sale.

Şi-a găsit mama după 35 de ani

El spune că acolo se simţea ca şi în paradis. „Toată şcoala era plină de flori, sălie de clasă, coridoarele, era ca un mic paradis cu flori. După ce am început să lucrez cu plantele din seră am ajuns să nu mai îmi trebuiască jucării pentru că mi-am găsit fericirea între flori", susţine cu tărie Attila.

Bucuria copilului s-a terminat în 1976, atunci când Casa de Copii de la Prundul Bârgăului a fost transformată în Unitate Militară, iar sera pe care o iubea atât de mult a fost demolată. „M-am pus în genunchi şi am plâns fără oprire când am văzut cum demolau acea seră. Cu câtă bestialitate spărgeau şi distrugeau tot ce noi am construit atâţia ani", îşi aminteşte bărbatul.

Ulterior a rămas îndrăgostit de horticultură şi astăzi a transformat spaţiul verde din jurul blocului în care locuieşte în cea mai frumoasă oază de verdeaţă din oraş. „Am plantat panseluţe, salvie, nu mă uita, arbuşti ornamentali, tisă, toate plantele care le-am găsit în piaţă de cumpărat sau care le-am crescut chiar eu. Anul trecut am câştigat premiul Primăriei pentru cea mai frumoasă grădină aferentă unei asociaţii de proprietari", povesteşte bistriţeanul.

După ce a plecat din Casa de copii şi şi-a făcut un rost în viaţă, singurul gol uriaş din viaţa lui Szocs Attila a fost lipsa mamei. „La 35 de ani după ce m-a născut am hotărât să merg să o caut, fără nicio urmă de resentiment, vroiam doar să o cunosc, să-i spun mamă. Pe data de 15 august 1992 am urcat pe tren şi am mers la Alba Iulia acolo unde la Consiliul Judeţean m-au ajutat opt ore să o găsesc în baza lor de date, nici nu ştiam dacă mai e în viaţă sau nu. După ce am aflat că locuieşte în localitatea Decea, în apropirea oraşului am pornit pe jos şi opt kilometri am mers până am ajuns acolo", rememorează cu lacrimi în ochi bărbatul ziua întânirii cu mama sa. „Purtam un costum alb şi papion roşu, şi acum am costumul acela în dulap şi când îl văd îmi amintesc de ea", spune bărbatul.

Profil:

Născut: 22 ianuarie 1957

Studii: şcoala profesională de operator mase plastice la Arad

Stare civilă: necăsătorit

Ce-i place: „Îmi place să am mulţi prieteni, oameni care să îmi ridice moralul. Îmi plac oamenii care fac lucrurile din suflet şi cu pasiune, care îşi doresc ca acest oraş în care trăim cu toţii să fie un loc mai bun, mai frumos şi mai îngrijit.îmi plac cei care plantează flori şi au grijă de ele", declară bărbatul.

Ce nu-i place: „Nu îmi place nedreptatea din această ţară, nu îmi place nelegiuirile şi oamenii care aduc acuzaţii nefondate. Cei care te arată cu degetul fără a ştii de ce eşti în capabil. De aseenea nu îmi plac oamenii care fac mizerie, care trec pe stradă şi aruncă ambalaje sau chiştocuri pe jos, care nu se apleacă să ridice ceva de pe jos", spune Szocs Attila.

Întrebare şi răspuns

Cum vă câştigaţi acum traiul?

Am lucrat opt ani la Teraplast la mase plastice şi apoi la Rombat, în 1992 am intrat în şomaj şi apoi am fost o perioadă asistat social. Am refuzat însă ajutorul financiar de la Primărie pentru că am considerat că pot să mă descurc singur. Acum am grijă de unele grădini de flori, de spaţii verzi, adun fier vechi şi fac muncă de voluntariat. Curăţ spaţii verzi şi îngrijesc grdini prin oraş, mătur trotuare. Nu îmi place să văd mizerie prin oraş şi consider că noi suntem cei care trebuie să îngrijim locul în care trăim dacă dorim să locuim într-un mediu plăcut.  


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările