FOTO Daniel Georgiu, IT-istul ce a trecut de la softuri la căutarea bucăţilor de istorie

FOTO Daniel Georgiu, IT-istul ce a trecut de la softuri la căutarea bucăţilor de istorie

Georgiu Daniel FOTO: Arhivă personală

Fascinat de ideea de „vânător” de meteoriţi, Georgiu Daniel, un IT-ist de 35 de ani din Bistriţa, a dezvoltat o pasiune mai puţin obişnuită: căutare de metale. Acesta îşi petrece câteva ore bune pe săptămână în diferite zone din Bistriţa-Năsăud, unde caută bucăţele de istorie. Piesa cea mai veche descoperită este un vârf de săgeată medivală din fier care datează din secolele XIV-XVI.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu doi ani, constatând că renunţarea la fumat i-a adus câteva kilograme în plus, Georgiu Daniel, un IT-ist de 35 de ani din Bistriţa s-a apucat să caute hobby-uri care să îl motiveze să facă mişcare, dar care să îi ofere şi o satisfacţie.

Fascinat fiind de ideea de „căutător de meteoriţi” şi mânat de pasiunea pentru istorie, bistriţeanul şi-a achiziţionat un detector de metale, cu care a început să cutreiere pădurile şi dealurile din preajma municipiului şi nu numai.

Cu fiecare obiect găsit entuziasmul era şi mai mare şi-l motiva pe bistriţean să meargă mai departe cu pasiunea sa. Primele obiecte pe care le-a găsit au fost câteva cartuşe de 15 milimetri cu însemnul Lutwaffe lângă Orheiul Bistriţei, existând informaţii că în zonă a funcţionat pentru o scurtă perioadă un aerodrom nemţesc în perioada celui de-al doilea Război Mondial.

 „Am cumpărat detectorul de metale în urmă cu doi ani, pentru că am avut nevoie de mai multă mişcare, având şi un job care mă ţine mult la birou. Când am început deja să găsesc obiecte mi s-a aprins beculeţul şi am început să le studiez şi să le caut şi povestea”, explică Daniel.

Valoarea obiectelor, multe dintre ele ajungând sub formă de donaţie la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, este completată de povestea din spatele lor, iar datele istorice de multe ori sunt mai greu de găsit decât obiectul în sine. Pasiunea pentru istorie pe care a căpătat-o încă din liceu s-a potrivit ca o mănuşă cu noul său hobby.

Întrebat care obiect îi este cel mai drag, Daniel spune că ţine la toate obiectele, chiar şi la cele care se află la muzeu. „Îl ai în mână şi realizezi că acolo e o întreagă istorie. Mă gândesc că sunt primul om care pune mâna pe acel obiect după atâţia zeci sau sute de ani”, completează căutătorul de metale.

Daniel foloseşte un detector de metale capabil să facă distincţie între diferite tipuri de metale. Locurile nu sunt nici ele alese întâmplător, fiind evitate locurile protejate de lege, dar şi cele unde există situri arheologice. Sunt alese în funcţie de datele istorice ce sunt legate de ele, dar şi de tipul de sol.

De exemplu, este mai indicată pădurea pentru detectare de metale, pentru că obiectele se păstrează mult mai bine decât pe câmp, unde compoziţia solului le degradează.

Cele mai vechi obiecte găsite de către Daniel sunt un vârf de suliţă din fier din perioada medievală ce datează din secolele XIV-XVI, precum şi o pecete a cetăţii Bistriţa, ce datează şi ea din aceeaşi perioadă. Ambele obiecte au ajuns la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Sigiliu cu simbolul oraşului Bistriţa (Foto: Arhivă personală)


Toate obiectele pe care le găseşte, Daniel le donează Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Deşi ar putea să ceară diferite recompense pentru aceste adevărate comori, bistriţeanul spune că nu poate să facă asta din două motive: aceasta este pasiunea sa şi nu o sursă de venit, iar obiectele aparţin oraşului, sunt ale tuturor locuitorilor săi şi nu ale sale.

La poveştile din spatele obiectelor îl ajută colegii de „breaslă” care au format o mini-comunitate virtuală şi în România. De asemenea, bistriţeanul face publice poveştile şi detaliile ce ţin de toate obiectele pe care se găseşte pe un site.

De altfel, o lege care a intrat în vigoare încă din anul 2000, îi obligă pe căutătorii de metale înregistraţi să predea muzeelor toate obiectele mai vechi de 100 de ani. Dacă prezintă interes, muzeele le achiziţionează sau le iau sub formă de donaţie.

„Cea mai fericită zi din viaţa mea a fost când am găsit o monedă din bronz, aceasta este o monedă foarte rară, bătută la Alba Iulia, cu cele 7 cetăţi din Transilvania. În aceeaşi zi am găsit şi un ceas de buzunar Remontoir Cylindre 6 Rubis Langendorf de la începutul secolului al XX-lea, o plăcuţă pentru taxa de câini din 1890, un nasture al unui soldat american ce datează din primul Război Mondial şi o insignă din perioada comunistă”, îşi aminteşte Daniel.


Ceas de buzunar Remontoir Cylindre 6 Rubis Langendorf de la începutul secolului al XX-lea (Foto: Arhivă personală)

Acesta spune că totul depinde nu doar de locaţia în care cauţi, ci şi de noroc, pentru că poţi să „sapi şi 50-60 de gropi până să dai de ceva”.

Povestea aerodromului din Orheiul Bistriţei, reconstruită de Daniel

Primele obiecte, cele două cartuşe, pe care a pus mâna în urmă cu doi ani la Orheiul Bistriţei, l-au „bântuit” pe Daniel şi l-au determinat să construiască povestea aerodromului nemţesc ce a funcţionat doar câteva luni în anul 1944, la doar câţiva zeci de kilometri de Bistriţa.

A pus cap la cap informaţiile oferite de documentele din acea perioadă şi le-a legat de obiectele pe care le-a găsit la doi paşi de una dintre cele mai valoroase arii protejate din Bistriţa-Năsăud, unde creşte o plantă foarte rar întâlnită în România: „laleaua pestriţă”.

A descoperit acolo componente de Messerchmitt 109 şi Junkers 87 „Stuka”, avioane de vânătoare germane, precum şi cartuşe de mitraliere, insigne ale tineretului hitlerist şi chiar şi ambalajul unei creme de mâini utilizate de către soldaţi.

Obiectele găsite de către bistriţean, alături de povestea lor,  vor putea fi admirate în curând în cadrul unui mini-muzeu care va fi amenajat la Orheiul Bistriţei.

Vă mai recomandăm:


Povestea românului Flaviu Sîmihăian, tânărul care a revoluţionat cu un soft domeniul farmaceutic al SUA

Are doar 25 de ani, iar de doi ani deţine, împreună cu un alt tânăr, propria companie în Statele Unite. IMedicare, softul creat de năsăudeanul Flaviu Sîmihăian deja este utilizat de 1000 de farmacii americane.

 

Gazdă pentru 10.000 de site-uri. Românul care a crescut o afacere de 1,5 milioane de lei folosind alocaţia de elev ca primă investiţie

Adrian Chiruţă a ajuns la numai 30 de ani să conducă un business cu o cifră de afaceri de aproape 1,5 milioane de lei, găzduind pe servere proprii site-uri ale unor mari companii şi instituţii publice din România.

 

Alexandra Jimborean, bistriţeanca susţinută de Google, care a colaborat cu Siemens, Intel sau Microsoft

A absolvit secţia de Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj ca şef de promoţie, ajungând să lucreze cu germanii de la Siemens sau cu cei de la Microsoft. Performanţa bistriţencei Alexandra Jimborean a fost recunoscută şi de Google, prin bursa de excelenţă „Anita Borg”

 

Georgiu Daniel FOTO: Arhivă Personală 

Imagini din aceeasi galerie
  • Georgiu Daniel FOTO: Arhivă Personală 
  • Georgiu Daniel FOTO: Arhivă Personală 
  • Georgiu Daniel FOTO: Arhivă personală 
  • Ceas de buzunar Remontoir Cylindre 6 Rubis Langendorf, dateză de la  începutul sec XX  FOTO: Arhivă Personală 
  • Monedă „korona” din anul 1893 FOTO:Arhivă personală 
  • Monedă  de un Greschl 1765, din Transilvania FOTO: Arhivă personală 
  • Plăcuță pentru taxa de câini din 1890 FOTO: Arhivă personală 
  • Potir alamă din secolul al XX-lea FOTO: Arhivă personală 
  • Sigiliu cu simbolul orașului Bistrița FOTO: Arhivă Personală 
  • Georgiu Daniel FOTO: Arhivă personală 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările