Cât de grave sunt bolile cauzate de sedentarism. Procentul femeilor afectate, mult mai redus decât cel al bărbaţilor

Cât de grave sunt bolile cauzate de sedentarism. Procentul femeilor afectate, mult mai redus decât cel al bărbaţilor

Sedentarismul afectează sănătatea FOTO Shutterstock

Sedentarismul, boală specfică modernităţii, creşte exponenţial riscul apariţiei unor boli grave. Lipsa exerciţiilor fizice determină atrofierea muşchilor, scurtarea şi slăbirea acestora, creşterea susceptibilităţii la leziuni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Statisticile arată că, în lume, aproximativ 1,9 milioane de oameni mor anual din cauza unor boli cauzate de sedentarism.

„Anxietatea este una din afecţiunile provocate de sedentarism, iar incidenţa bolilor cardiovasculare este dublată de lipsa activităţii fizice. De asemenea, dublează riscul de deces la vârstnici. Pe lângă asta, depresia, diabetul, cancerul de colon, hipertensiunea arterială, obezitatea sau osteoporoza, sunt alte afecţiuni despre care se ştie că sunt potenţate şi/sau cauzate de sedentarism”, arată antrenorul Răzvan Şunea. Acesta, continuă el, este motivul pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis o avertizare asupra sedentarismului, considerat ca fiind una din primele 10 cauze de deces în lume. Cifrele OMS mai arată că 60% dintre persoanele din lume duc o viaţă sedentară. Alături de fumat şi alimentaţie dezechilibrată, lipsa activităţii fizice duce la instalarea unor boli cronice care ar puta fi evitate. Antrenorul, doctorand în educaţie fizică şi sport, indică felul în care lipsa de activitate fizică poate duce la unele afecţiuni extrem de grave.

Diabetul este una din cele mai frecvente şi mai grave afecţiuni pe care le provoacă lipsa activităţii fizice. „Când nu facem mişcare, insulina nu mai este suficientă pentru a transporta glucoza la fiecare celulă. Pe lângă asta, mecanismul transportor se activează doar atunci când ne mişcăm. Lipsa activităţii fizice duce la creşterea volumului de glucoză, funcţia pancreasului (care secretă insulina) fiind suprasolicitată. Aceste lucruri cresc riscul de instalare a diabetului de tip II”, explică antrenorul, doctorand în educaţie fizică şi sport.

Deteriorarea memoriei apare, în mod firesc, natural, odată cu înaintarea în vârstă. Este un proces ce nu poate fi stopat, însă efectele secundare ale sedentarismului (diabetul, obezitatea) accentuează acest proces. „Activitatea fizică şi, în special, antrenamentul cardio, îmbunătăţesc funcţionarea cognitivă prin creşterea fluxului sangvin şi a producţiei de proteine, care stimulează apariţia de noi celule nervoase”, mai explică el.

Cheaguri de sânge la plămâni pot să apară atunci când petrecem prea mult timp aşezaţi. „Fluxul de sânge devine mai lent şi, astfel, creşte riscul apariţiei cheagurilor de sânge care se pot depune la nivelul plămânilor. Cele mai predispuse sunt femeile care au un stil de viaţă sedentar şi, în special, cele care folosesc pilule anticoncepţionale”, mai spune antrenorul.

Obezitatea este principalul efect al unui stil de viaţă sedentar. „Pentru că se consumă multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate în organism sub forma grăsimii în exces”, mai spune el.

Bolile cardiovasculare apar atunci când inima nu mai este irigată corespunzător. „Un stil de viaţă sedentar încetineşte circulaţia sângelui, vasele de sânge devin rigide şi se pot bloca. Dacă se agravează, această afecţiune duce la apariţia aterosclerozei şi chiar la stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizică la vârsta de mijloc creşte riscul decesului din cauza bolilor cardiovasculare cu 52% la bărbaţi şi cu 28% la femei”, explică el.

Antrenorul mai arată că anumite tipuri de cancer sunt favorizate de lipsa activităţii fizice. „Practic, creşte riscul dezvoltării anumitor tipuri de cancer precum cel de sân, de colon, dar şi alte tumori maligne”, arată Răzvan Şunea. De asemenea, el a mai enumerat osteoporoza, sau scăderea densităţii osoase, scaderea tonusului muscular, tulburările de somn sau durerile de cap. „Îmbătrânirea accentuată este specifică persoanelor sedentare. Telomerii sunt secvenţe repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii sunt mai scurţi şi deteriorarea lor este asociată cu semnele fizice care apar la vârsta mijlocie sau la cea înaintată”, a mai explicat antrenorul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările