Teleorman, de la judeţul Moromeţilor la judeţul morţilor care votează

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iaşi: "Moromeţii" poate fi vizionat la IIFF/ Program de joi de la festivalul de film

Moromeţii lui Marin Preda au fost vreme de decenii elementul de unicitate al Teleormanului. Vocea şi muzica lui Liviu Vasilică au făcut, vreme de ani buni, judeţul Teleorman cunoscut în întreaga ţară. Mai nou, Teleormanul a ajuns renumit pentru minunea cu uz de fraudă de la referendumul din 2012, fiind recunoscut drept ”judeţul lui Dragnea” şi ajungând subiect de bancuri cu morţi care votează.

Nimeni n-ar fi auzit de comuna Siliştea Gumeşti, dacă Marin Preda n-ar fi scris celebrul roman ”Moromeţii”. Graţie autorului şi graţie romanului, Siliştea Gumeşti a ajuns cunoscută în întreaga ţară, iar Teleormanul a devenit judeţul Moromeţilor.

Romanul a apărut în două volume în 1955 şi 1967, consacrându-l pe autor printre cei mai mari scriitori români din literatura postbelică şi dând Teleormanului un simbol : Moromeţii de la Siliştea Gumeşti. Ilie Moromete a devenit astfel figura tipică a ţăranului teleormănean.

Romanul n-ar fi văzut lumina tiparului şi Moromeţii de la Siliştea n-ar fi devenit simbolului Teleormanului, dacă soţia lui Preda nu ar fi descoperit manuscrisul într-un sertar.

 „La început erau nişte amintiri din copilărie pe care le răspîndise în alte romane, în perioada în care am fost căsătoriţi a scris romanul, a creat personajele, a descris satul, istoria… Sunt foarte mîndră că “Moromeţii” există graţie mie, eu am făcut un cadou românilor – „Moromeţii”, declara într-un interviu Aurora Cornu. Despre romanul ”Moromeţii” s-a spus că a fost singurul ”copil„ al celor doi soţi.

Loc de filmare pentru ” Moromeţii”

Regizorul Stere Gulea a propus Consiliului de Stat pentru Cultură şi Artă realizarea filmului ” Moromeţii” în 1984  şi intenţia lui a fost de a filma la Siliştea Gumeşti, satul natal al lui Marin Preda. Regizorul nu a găsit însă aici ceea ce căuta. Locul descris de Preda în roman îşi pierduse autenticitatea, pentru că printre case apăruseră antenele de reţea şi cablurile de electriciate. În căutarea satului încremenit în timp, Stere Gulea a ajuns la Talpa, o localitate aflată la 80 de kilometri de Alexandria şi la doar câţiva kilometri de Siliştea lui Preda. Regizorul a stabilit ” platourile de filmare” pe o uliţă care, astăzi, poartă numele celebrului roman. Şi astfel elementul de unicitate al judeţului a fost surprins pe peliculă, devenind una dintre capodoperele cinematografiei româneşti. 

Filmările s-au încheiat în 1985, dar filmul a apărut abia doi ani mai târziu, din motive de cenzură. Vreme de doi ani pelicula filmată la Talpa a fost vizionată de reprezentanţii secţiei de propagandă a PCR. Regizorului i s-a reproşat că a descris viaţa ţăranului într-o lumină prea neagră. Imaginile cu Moromete sărac şi desculţ pe prispa casă nu au plăcut partidului care prefera o imagine idilică în locul celei descrie de Preda în roman şi puse de Stere Gulea pe peliculă. 

Premiera filmului a avut loc abia la data de 28 septembrie 1987. Ţăranii din Talpa au văzut filmul mult mai târziu, la televizor. Şi marele lor regret a fost că pe genericul de final nu a apărut şi numele comunei lor. Chiar şi aşa , pentru toţi românii care au văzut filmul, nu a existat nicio îndoială că scenele au fost filmate în Teleorman, judeţul lui Moromete.

Teleormanul lui Liviu Vasilică

Din Maramureş , până în Constanţa sau de la Iaşi până în Timişoara, judeţul Teleorman a ajuns cunoscut graţie cântecelor şi vocii marelui interpret Liviu Vasilică. 

Liviu Vasilică, cel mai mare interpret de folclor pe care l-a dat Teleormanul, s-a născut la data de 2 iulie 1950 în comuna Plosca, judeţul Teleorman. Toată viaţa sa a stat sub semnul folclorului. De profesie medic pediatru, Liviu Vasilică şi-a început activitatea activitatea artistică de solist de muzica populară în perioada studenţiei. Originalitatea repertoriului şi stilul unic de interpretare l-au propulsat pe primul loc la toate etapele naţionale ale  ale Festivalurilor Artei Studenţeşti. A debutat în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric de pe postul naţional de televiziune. 

Cântecele lui Liviu Vasilică au făcut Teleormanul cunoscut la nivel naţional, ca fiind o oază de folclor autenic. Medicul pediatru Liviu Vasilică şi a petrecut mai toată viaţa pe scenă, ajungând un simbol al judeţului. 

 Cariera sa ar fi continuat dacă Dumnezeu nu s-ar fi grăbit să-l ia la el pe artist, mult prea devreme. Liviu Vasilică s-a stins din viaţă în data de 19 octombrie, la 54 de ani, după o boală grea. În urma lui a rămas o familie îndurerată şi un public care îl regretă. Melodiile rămase şi urma regretatului interpret fac în continuare judeţul cunoscut.

Judeţul morţilor care votează

Liviu Dragnea, actualul ministru al Dezvoltării,  fost vicepremier şi numărul doi în PSD şi-a adus şi el contribuţia în dobândirea unui nou element de unicitate pentru Teleorman. Dacă n-ar fi fost Dragnea, Teleormanul n-ar fi ajuns subiect naţional de bancuri cu morţi care votează. Noul renume al judeţului, nu tocmai unul de mândrie, are iz penal. După referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, organizat în 2012,  teleormăneanul Liviu Dragnea a ajuns în vizorul procurorilor DNA. În urma anchetei, fostul vicepremier, la data referendumului preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi secretar general al PSD a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.   Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Subiect de bancuri

Tot DNA a descoperit, în urma anchetei, că numărul votanţilor din Teleorman a fost ”îngroşat” de persoane decedate care au ajuns pe listele electorale drept alegători ce şi-au exercitat dreptul de vot. Vestea că, în Teleorman, morţii au votat la referendum a făcut înconjurul întregii ţării şi aşa şi-a căpătat judeţul un renume şi un nou element de unicitate pe care cei mai mulţi dintre teleormăneni nu şi l-au dorit. 

” În Teleorman se sărbătoreşte Black Sunday, dar nu e cu cumpărături, e cu voturi”, ” Când moare, teleormăneanul vede o luminiţă care îl conduce direct la secţia de votare”, ” O vorbă din bătrâni spune că „Mortul de la groapă nu se mai întoarce decât ca să voteze”, ” Mai mulţi morţi din Teleorman s-au speriat când au văzut un viu în secţia de votare”, ”Viii cu viii, teleormănenii cu voturile”, ” Teleormăneanul nu merge la vot, cabina de vot vine la el”, ” Teleormăneanul nu moare, el se transformă în votant”, sunt doar câteva din bancurile care au început să circule, în ultimii ani, la nivel naţional, pe seama judeţului.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite