Liviu Dragnea, baron de Teleorman

Liviu Dragnea şi Marian Fişcuci, omul de încredere

Liviu Dragnea a condus judeţul Teleorman, din funcţia de prefect şi mai apoi de preşedinte al Consiliului Judeţean,  mai bine de 12 ani. 12 ani în care a reuşit să construiască în Teleorman o adevărată caracatiţă la nivel administrativ şi de afaceri. Sistemul construit de Dragnea în Teleorman seamănă cu o piramidă din vârful căreia cel ajuns acum vicepreşedinte controlează tot ce mişcă în judeţ.

Cu oameni puşi în funcţii publice importante, acolo unde sunt gestionaţi banii publici,  cu firme controlate de interpuşi care au exclusivitate la contracte publice, într-un un ghem de interese care a funcţionat fără fisură, Liviu Dragnea este  portretul cel mai concludent al baronului local. Iar Teleormanul, unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, este exemplu cel mai bun despre cum pot fi ”sifonaţi” banii publici în interesele celor aflaţi la conducere

”Baroniada” a început în Teleorman cu Liviu Dragnea. În 2000, Liviu Dragnea, cel care ocupase postul de prefect vreme de patru ani, este ales preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Primul şi cel mai important tun se dă sub conducerea sa, în 2002, când firma Tel Drum, societatea de drumuri a Consiliului Judeţean Teleorman se privatizează. Firma este cumpărată de Marian Fişcuci, om de afaceri din Teleorman şi coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi au absolvit împreună în 1980 Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fişcuci este cel mai pune mâna, în acte, pe Tel Drum şi din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării aceasta devine în doar câţiva ani extrem de profitabilă. Marian Fişcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deşi societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consiliul Judeţean Teleorman  a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparaţii drumuri. Contractul este câştigat, evident, de Tel Drum. Şi acesta este numai începutul exclusivităţii pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani publici.

Din 2002 până în 2005,  Tel Drum ia în locaţie de gestiune Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacere ce aparţinea soţiei lui Dragnea,  Bombonica. Preţul chiriei plătite  era de 25 milioane lei pe lună.  Potrivit unor informaţii , Tel Drum a modernizat hotelul pe cheltuiala proprie în timpul celor trei ani de închiriere.

În anii care au urmat, Tel Drum a câştigat toate contractele de reparaţii la drumurile judeţene pe bani publici, fiind desemnat câştigător la toate licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Teleorman.

Acţionariat schimbat pe bandă rulantă

În perioada 2003-2004, firma a câştigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 milioane euro. 

Acţionariatul fimei, ascuns întotdeauna într-o nebuloasă în care numele Dragnea nu a apărut niciodată, s-a tot schimbat de-alungul anilor. În acte au apărut întotdeauna apropiaţi.

La data de 16 septembrie 2003 Marian Fişcuci deţinea 96,28523% din părţile sociale, iar ceilalţi acţionari minoritari de mai sus rămân cu câte 0,92869%. La data de 23 ianuarie 2006, în datele de la Registrul Comerţului, apar: Marian Fişcuci - 9,33%, Liviu Lucian Dobrescu – 43,99%, iar Mugurel Sorin Gheorghieş - 44%. Cei doi introduşi în schemă sunt foşti colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea, după cum a recunoscut acesta, în urmă cu câţiva ani. Dragnea şi-a recunoscut foştii colegi, dar nu şi legătura cu Tel Drum . ”Sobo (n.r. - Liviu Lucian Dobrescu) si Melcul (n.r. - Mugurel Gheorghias) sunt fosti colegi de facultate si de trupa. Asta s-a intamplat acum 25 de ani. Nu inseamna ca acum stiu despre orice fost coleg ce firma are. Nu stiu daca ei sunt actionarii Tel Drum", declara Dragnea în 2011. 

Monopol pe lucrările din judeţ

Vreme de 10 ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o vreodată. Dincolo de lucrările atribuite de Consiliul Judeţean Teleorman, firma a câştigat majoritatea lucrărilor de reparaţii la drumuri organizate de primăriile conduse de primari PSD, susţinuţi şi sprijiniţi de Liviu Dragnea, preşedinte al PSD Teleorman. Şi tot Tel Drum a câştigat cele mai importante proiecte finanţate cu fonduri europene. Două dintre ele au atras, în 2011, atenţia Comisiei Europene care a cerut un audit în Teleorman şi a acuzat faptul că licitaţiile au fost trucate. Este vorba despre două lucrări de reabilitare a două drumuri judeţene( Reabilitarea DJ 701 limita jud. Dâmboviţa-Gratia-Poeni-Silistea-Scurtu Mare-Slăveşti-Ciolăneşti-Zambreasca-Dobroteşti, beneficiar CJ Teleorman şi Reabilitare DJ 506 Cervenia-Vităneşti-Băbăiţa, beneficiar CJ Teleorman).

Pentru neregulile depistate în Teleorman la licitaţiile atribuite de Consiliul Judeţean firmei Tel Drum Comisia Europeană a aplicat instituţiei o corecţie  de 2, 5 milioane de lei din cauza căreia încă se mai trag ponoase. Nici acum instituţia a nu primit toţi banii europeni şi se judecă pentru ridicare corecţiei.  Tel Drum însă, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.

Firma a continuat să câştige toate lucrările pe drumurile judeţene. Ultimele contracte încheiate cu Consiliul Judeţean Teleorman vizează întreţinerea drumurilor din judeţ pe timp de vară şi iarnă pentru perioada 2013-014. Valoarea depăşeşte 120 de milioane de lei.

De la drumuri la controlul mass-media

În ultimii 10 ani, în Teleorman, Tel Drum a ajuns să însemne mai mult decât reparaţii la drumuri. Firma a deschis două posturi de radio la Zimnicea şi Turnu Măgurele, oraşul de baştină al lui Dragnea. Cele două canale media care apar în documentele oficiale ca aparţinând firmei Tel Drum sunt cunoscute ca fiind canalele de presă ale PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Radio Turris din Turnu Măgurele funcţionează în hotelul Bombonicăi Dragnea , iar Radio Z din Zimnicea într-o garsonieră închiriată de la primarul PSD al oraşului, Petre Pârvu. Primăria Zimnicea este, de altfel, una dintre furnizoarele de contracte pentru firma Tel Drum, iar primarul Petre Pârvu este cunoscut ca fiind unul dintre locotenenţii din teritoriu al şefului pesediştilor teleormăneni.

Proinvest, o altă firmă profitabilă a fostului coleg de liceu

Marian Fişcuci, colegul de liceu al lui Liviu Dragnea şi primul posesor al firmei Tel Drum, patronează şi firma Proinvest. O firmă care, de la profil alimentar, s-a extins în judeţul condus de Liviu Dragnea până la profil de construcţii. Firma fostului coleg de liceu Marian Fişcuci a fost principalul furnizor de alimente pentru Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Teleorman, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman şi controlată de Dragnea. Aceeaşi firmă a furnizat ani la rând alimente şi spitalelor din judeţ. Mai nou, firma repară cartiere şi parcuri în Alexandria pe lângă restul activităţilor cu profil alimentar.

Firma Proinvest a câştigat la data de 30 iulie 2012  contractul pentru reabilitare Parc Catedrală  din Alexandria. Valoarea contractului atribuit de Primăria Alexandria condusă de Victor Drăguşin (PSD) este de 516.846 lei. Municipalitatea din Alexandria a considerat că investiţia necesită lucrări suplimentare şi, la un an de la atribuirea primului contract, a mai atribuit către Proinvest încă unul în valoare de 101.133 lei.

De altfel, la Alexandria, majoritatea contractelor de reparaţii la drumuri sau de reabilitare a unor cartiere au fost atribuite fie firmei Tel Drum, fie firmei Proinvest. 

Firma este, în prezent, furnizoarea de alimente pentru Spitalul Judeţean din Alexandria intrat în ograda Consiliului Judeţean Teleorman pe  vremea când Liviu Dragnea conducea judeţul din funcţia de preşedinte de CJ. Directorul spitalului, Valentin Filip, a fost numit în funcţie de Liviu Dragnea, după ce preşedintele a militat îndelung pentru schimbarea fostului director. 

Şi-a lăsat înlocuitor la Consiliul Judeţean Teleorman

În acelaşi ritm cu afacerile Tel Drum şi Proinvest a crescut puterea politică a lui Liviu Dragnea şi puterea organizaţiei PSD patronată de acesta.  Fostul coleg de liceu şi omul de bază Marian Fişcuci a ajuns preşedinte executiv al PSD. 

PSD a ajuns să aibă oameni în cele mai importante posturi şi să câştige majoritatea primăriilor din judeţ.  Indiferent de Guvern, în Teleorman, PSD a constituit majoritatea în ultimii 12 ani. Şi de la directori de deconcentrate sau de spitale până la directori de şcoli nimic nu a mişcat fără acordul partidului condus de Liviu Dragnea.

Plecarea lui Dragnea din Teleorman  nu a schimbat cu nimic  piramida construită aici. După alegerile din 2012, Dragnea a fost ales deputat de Teleorman şi a lăsat vacant postul de preşedinte al Consiliului Judeţean.

Candidatul PSD pentru post a fost ales , evident, de  Dragnea în persoana lui Adrian Gâdea, adus de la Turnu Măgurele, cel care condusese Centrul de Sănătate de la Furculeşti. Fără nicio emoţie, cel desemnat de Dragnea a câştigat alegerile locale parţiale din 2012 susţinut de PSD şi a devenit preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. Gâdea a preluat funcţia lăsată vacantă de Dragnea, nu şi biroul de preşedinte din Consiliul Judeţean. Aşa cum anunţase încă din campania electorală, Liviu Dragnea şi-a amenajat cabinetul parlamentar în biroul din Consiliul Judeţean din care condusese timp de 10 ani instituţia. 

Tot Dragnea a fost cel care a ales şi prefectul judeţului Teleorman. Direct de la Guvern, din postul de vicepremier, Dragnea a semnat ordinul de numire în funcţia de prefect al Danielei Carmen Dan, fost jurist al Consiliului Judeţean Teleorman şi şef al Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor, aflat tot în subordinea lui Liviu Dragnea când acesta conducea Consiliului Judeţean Teleorman.

Lăsând în urma sa oameni aleşi de el, Dragnea şi-a asigurat după plecare acelaşi control asupra instituţiilor pe care l-a deţinut cînd activa în judeţ.

Teleormanul nu are, în prezent, subprefect. La nivel de zvon s-a vehiculat faptul că acesta ar putea fi preluat chiar de fostul coleg de liceu al actualului vicepremier, Marian Fişcuci. Toată lumea ştie că persoana care va prelua postul va fi ”aleasă” de Liviu Dragnea.

Averea baronului Dragnea

Pe vremea când conducea Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea era chiriaşul a două apartamente de serviciu, iar în declaraţia sa de avere singurul autoturism trecut era un ARO primit moştenire de la socrul său. Câtă vreme a stat chiriaş pe banii statului în două apartamente, Dragnea a început construcţia unei case pe aceeaşi stradă. Şi aşa s-a ridicat pe strada Ion  Creangă din Alexandria , pe patru locuri de casă, un palat al baronului de Teleorman. Pe 6800 de metri pătraţi se întinde domeniul lui Dragnea format dintr-o casă, o piscină cu jacuzi şi  sistem de iluminat subacvatic, un teren de tenis cu nocturnă.

În declaraţia de avere apar trei terenuri: în Alexandria, Buşteni şi Turnu Măgurele. Pe lângă casa din Alexandria, Dragnea mai deţine un apartament  şi câteva spaţii comerciale în Turnu Măgurele . Vicepremierul are două maşini : o Dacia Logan şi o Skoda Superb. Dragnea are în conturi 113.014 lei şi 12.246 dolari potrivit celei mai recente declaraţii de avere. Singura afacere a familiei Dragnea este hotelul Turris din Turnu Măgurele, patronat de Bombonica Dragnea, iar singurele venituri sunt salariile. Cel al lui Dragnea de pe postul de vicepremier şi cel al soţiei, din funcţia de manager la hotelul din Turnu Măgurele.

În vizorul DNA

Liviu Dragnea s-a aflat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie de mai multe ori, de-alungul celor 12 ani de ”domnie” din Teleorman. Nicio anchetă efectuată pe marginea Tel Drum nu l-a adus în faţa justiţiei. După scandalul cu fonduri europene din 2011 , în ciuda semnalelor trase de Comisia Europeană şi a corecţiei aplicată României după descoperirea fraudării licitaţiilor din Teleorman, Dragnea  a mai câştigat o rundă de alegeri.

Ajuns vicepremier , între timp, Dragnea n-a scăpat totuşi de DNA şi de justiţie. Pentru felul în care a organizat şi gestionat referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu în calitatea sa de şef de campanie al PSD,  Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Procurorii consideră  că Dragnea a pus la punct un „sistem naţional de influenţă" care să-i permită implicarea autorităţilor controlate politic de PSD în următoarele acţiuni: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător); obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu; denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, iar procesul continuă.