Femeia care l-a umilit pe misoginul Titu Maiorescu, care avea teoria că „femeile se tâmpesc în timp”. Sofia Nădejde a dărâmat halucinanta credinţă a criticului

Femeia care l-a umilit pe misoginul Titu Maiorescu, care avea teoria că „femeile se tâmpesc în timp”. Sofia Nădejde a dărâmat halucinanta credinţă a criticului

Sofia Nădejde a fost prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române. A militat toată viaţa pentru a demonstra că femeile sunt egale cu bărbaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Publicistă, prozatoare şi autoare dramatică, Sofia Nădejde a fost românca ştiută ca prima care şi-a propus să demonstreze că inteligenţa, dar şi drepturile femeii nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale bărbatului. A fost femeie de carieră, dar şi mamă a şase copii.
 
Fiica lui Vasile Băncilă Gheroghiu şi a Puheriei Profira Neculae, ţărani din Botoşani, Sofia Nădejde s-a născut în 1856. Mama ei descindea dintr-o familie de răzeşi înrudiţi cu cronicarul Ion Neculce. A studiat la Pensionul Glowaska, din Botoşani. I s-a permis să susţină examenul de Bacalaureat la un liceu de băieţi, fiind prima femeie din România care a reuşit să facă acest lucru. S-a căsătorit la doar 18 ani, în 1874, cu Ioan Nădejde. S-a stabilit la Iaşi şi a început o intensă activitate de militare pentru drepturile femeilor. 
 
"Frumoasă, cu trupul plin, cu ochii verzi, punctaţi în aur, "coana Pica" a fost întotdeauna simplă ca un copil, plină de bun simţ ca o ţărancă sănătoasă la trup şi la minte, pasionată şi excesivă, ca o adevărată fire feminină, în toate manifestările ei", este portretul făcut Sofiei de către Izabela Sadoveanu.
 
Polemică cu misoginul Maiorescu
 
A debutat  în  revista „Femeia Română” din Bucureşti, cu o pledoarie pentru emanciparea femeii. Activitatea sa publicistică a continuat în acelaşi ton la ”Contemporanul”, din Iaşi. Sofia Nădejde s-a  afirmat ca un lider al mişcării feministe şi a intrat în polemică cu celebrul critic Titu Maiorescu, cunoscut ca fiind misogin. 
 
Titu Maiorescu susţinea că femeile au nevoie de tutelare din partea bărbaţilor, deoarece creierul lor este mai mic, iar posibilităţile intelectuale mai reduse. „Femeia e incapabilă de dezvoltare, oricât ar încerca să-şi dezvolte inteligenţa, ea nu va reuşi; ba chiar, cu timpul, ea se tâmpeşte şi tinde către idiotism”, era teoria împărtăşită în epocă despre femei. Sofia Nădejde a intrat într-o polemică publicistică cu renumitul critic, aducând dovezi ştiinţifice care să contrazică teoria misogină a acestuia. 
 
„Dacă inteligenţa e funcţia materiei cenuşii, atunci nu se poate trage nicio concluzie pe baza greutăţii creierelor, căci ar trebui avută în vedere greutatea materiei cenuşii. Dar greutatea nu e cea mai potrivită măsură: calitatea materiei cenuşii, numărul celulelor şi al polilor acestora şi ramificaţiile lor ar trebui să fie măsura inteligenţei”, scria Sofia Nădejde, în replică la teoria criticului Maiorescu. Polemica celor doi a împărţit societatea în două tabere: susţinătorii criticului, în majoritatea lor bărbaţi, şi cei ai Sofiei Nădejde, în majoritate, femei.
„Dacă privim comparativ cavitatea creierului oamenilor primitivi şi pe cea a creierului omului modern, constatăm o scădere de capacitate şi volum, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Ceea ce înseamnă fie că şi bărbatul regresează odată cu femeia, fie că un volum mai mic indică o evoluţie. Dacă e să judecăm inteligenţa după greutatea creierului, atunci ar trebui să spunem că unele păsări care au un creier mai greu raportat cu trupul, sunt mai inteligente ca omul”, mai scria Sofia Nădejde.

 
Militantă pentru drepturile femeilor
 
Activitatea de militantă pentru drepturile femeilor nu s-a redus doar la polemica cu criticul Maiorescu. Alături de soţul ei, socialistul Ion Nădejde, Sofia a contribuit la editarea unor reviste culturale şi manuale şcolare. A susţinut singură campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare. A scris proză, fiind autoarea primului roman feminist din literatura română, intitulat ”Patimi”
 
Şi-a construit cariera în timp ce a avut grijă de cei şase copii ai ei. A împărtăşit ideile socialiste ale soţului şi s-a implicat alături de acesta în politică. A fost prima femeie care a ţinut o conferinţă într-un club, Clubul munictorilor din Bucureşti, şi prima femeie care a condus, în 1897, Congresul al IV-lea al PSDMR.
 
Prin toată activitatea ei, Sofia Nădejde s-a luptat cu prejudecăţile vremii, potrivit cărora femeia era inferioară bărbatului şi a militat pentru educarea femeilor. ”Şi cei vechi dădeau educaţie înaltă unor robi care să le crească odraslele. Trebuie să se dea femeii instrucţie, pentru că e om, pentru că e semenul bărbatului, şi nu pentru că e mamă de fii. E numai o perioadă a vieţii în care femeia e mamă şi ar fi nedrept ca restul vieţii să şi-l petreacă într-o neştiinţă dobitocească”, scria Sofia Nădejde în unul dintre articolele sale.
 
Sofia Nădejde şi-a transmis ideile revoluţionare şi către copiii ei. Fiica ei a fost prima femeie medic din România. Activitatea de militantă pentru drepturile femeilor s-a întins pe o perioadă de 60 de ani. Sofia Nadejde s-a stins din viata la 18 iunie 1946, la varsta de 90 de ani.
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările