Cine a fost, de fapt, nefericitul crai Pantazi şi cum a ajuns să se sinucidă din cauza dramelor cumplite în amor

Cine a fost, de fapt, nefericitul crai Pantazi şi cum a ajuns să se sinucidă din cauza dramelor cumplite în amor

Pantazi Ghica a fost fratele mai mic al lui Ion Ghica şi unul dintre cei trei crai descrişi de Mateiu Caragiale în ”Craii de Curtea-Veche”. A rămas în istorie drept o figură boemă, un crai nefericit şi neîmplinit în amor care şi-a pus capăt zilelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scriitor şi critic literar cunoscut sub pseudonimele de Tapazin, G. Pantazi sau Ghaki, pe numele său real, Pantazi Ghica, s-a născut pe 15 martie 1831. Numele său avea să intre în istoria literaturii române după ce Mateiu Caragiale l-a transformat în personaj literar în cartea ”Craii de Curtea Veche”. Pantazi a fost fratele mai mic al lui Ion Ghica. A urmat studiile la Paris, dar nu şi-a dus până la capăt şcoala.
 
Alături de fratele său a fost unul dintre tinerii revoluţionari implicaţi în mişcarea de la 1848. Pantazi a fost chiar secretarul lui Nicolae Bălcescu, însărcinat cu propaganda în judeţele Buzău şi Prahova. După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 a fost condamnat la exil. A revenit în ţară câţiva ani mai târziu, s-a implicat în politică  şi în 1866 a fost numit prefect liberal.
 
Cum i-a stricat vânătoarea lui Carol
 
În calitate de prefect al judeţului Buzău, Pantazi a fost însărcinat să pregătească o vânătoare pentru prinţul Carol. Ca să fie sigur că totul va decurge cum trebuie la vânătoarea lui Carol, Pantazi a aranjat să fie adus un urs îmblânzit.  Când domnitorul a dus puşca la ochi ca să tragă, ursul a început sa joace. Supărat, Carol l-a destituit pe Pantazi Ghica din funcţia de prefect.


Nefericit în amor
 
Panazi a rămas în istorie drept o figură boemă, un crai nefericit şi neîmplinit în amor.  De altfel, aşa cum povestea craiul lui Mateiu Caragiale, o întâmplare petrecută în copilăria i-a prevestit nefericirea. „Punând mama odată să-mi ghicească, norocul îmi date că de toate fericirile am să am în viaţă parte, numai de dragoste nu”, povestea Pantazi, craiul urmărit de blestemul nefericirii în amor.
 
A cunoscut prima dezamăgire din dragoste la vârsta tinereţii, când s-a îndrăgostit de o tânără poloneză Wanda, cea care i-a adus o dezamăgire care îi va schimba destinul. Pe Wanda, Pantazi o credea o inocentă şi impresionat de povestea sa tragică de viaţă se pregătea să o ia de nevastă. 

”Ceea ce a făcut ca tainicul meu simţământ de iubire să se închege a fost numai mila. Când am auzit-o pe Wanda mărturisindu-mi plângând traiul ei cel chinuit de vitregia nevestei de-a doua a tatălui său, un polonez beţiv, se înţelege, care o ducea de azi pe mâine cârpind haine şi curăţând pete şi am aflat că umblase să o vândă cum făcuse şi cu o soră a ei mai mare, pentru ca s-o scap, m-am hotărât să trec peste prejucăţi şi s-o ridic până la mine”, povestestea Pantazi. Înainte de nuntă, Pantazi a aflat  că inocenta Wanda îl înşela cu un zugrav.

S-a sinucis cu pastile pentru depresie
 
Dezamăgirea trăită în tinereţe l-a împins la o viaţă care a stat sub semnul destrăbălării. Craiul şi-a căutat fericirea în braţele multor doamne, sfârşind în final într-o profundă depresie. Când a întâlnit-o pe Ilinca Arnoteanu a văzut în ea ceea ce sperase să găsească în Wanda. Îi cere mâna şi se pregătesc de nuntă. Ilinca moare însă de scarlatină chiar în prag de cununie. La 51 de ani, Pantazi s-a sinucis, după ce a înghiţit un pumn de pastile pe care medicul i le recomandase pentru depresie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările