VIDEO Ce este şindrila, elementul arhaic care protejează casele românilor sute de ani. Secretul de bază al durabilităţii

Turişii care vizitează satele din Apuseni, dar şi din Bucovina sau Maramureş, pot încă să vadă locuinţe şi biserici acoperite cu şindrilă.

Din punct de vedere tehnic, şindrila este o placă (sau scândurică) de dimensiuni mici, subţire, îngustată uneori spre unul dintre capete, din lemn moale, de obicei de brad sau de molid, care serveşte la executarea de învelitori pentru acoperişuri sau la îmbrăcarea pereţilor exteriori, la casele din regiunile muntoase. Şindrilele se aşează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor asemănător ţiglelor.

Şindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor buşteni. Speciile folosite sunt răşinoase (brad, molid, pin) şi foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu răşină ş.a.). Şindrila are secţiune trapezoidală, uluc longitudinal de îmbinare, lungimea de 90-130 mm şi grosimea de 3-15 mm. Pentru mărirea durabilităţii se impregnează cu bitum, carbolineum, creuzot, gudron etc. În România se utiliza preponderent în Munţii Apuseni, Bucovina, Maramureşul istoric şi în Ţara Lăpuşului în construcţii tradiţionale, rurale, la învelitori de ziduri sau acoperişuri.

În trecut, era principalul element utilizat la acoperirea construcţiilor. Greutatea scăzută a sindrilei de lemn face construcţia mai rezistentă, mai ales în zonele cu risc seismic crescut. De asemenea, şindrila de lemn este un foarte bun izolator termic. În plus este naturală şi face faţă tuturor condiţiilor climaterice, fiind practică şi la mare, şi la munte, şi la sat, şi la oraş.

Şindrila este foarte flexibilă, că toate materialele naturale şi nu are probleme legate de dilatarea la căldură şi contracţia la temperatura scăzută. Simplă tratare cu sisteme de protecţie a lemnului face şindrila de lemn foarte rezistenţă la apă. În plus, un alt avantaj este acela că în cazul în care apar stricăciuni reparaţiile sunt foarte simplu de făcut.

În zonele din ţară cu tradiţie în utilizarea şindrilei la acoperişuri mai există meşteri care produc aceste elemente unice din lemn. Piaţa de desfacere a a acestora este compusă, însă, în special din muzee şi biserici. Persoanele fizice apelează mai puţin la ei din cauză că preţurile la care se ridică şindrila necesară pentru a acoperi o casă sunt mai mari decât dacă ar folosi tabla, spre exemplu. În consecinţă, acoperişurile tradiţionale dispar încet, dar sigur.

Citiţi şi:

Turişti români blocaţi toată noaptea pe o autostradă în Bulgaria. Autocarul cu care veneau din Grecia s-a defectat

FOTO VIDEO Aventura unui român care a sunat la 112, cu operatori, poliţişti şi medici. Filmul intervenţiei de salvare a unui bărbat căzut în Râpa Roşie

VIDEO A fost finalizat „Drumul lui Iovan”, şoseaua turistică spectaculoasă din Apuseni. Cu maşina pe asfalt până la locul accidentului aviatic din 2014