Sentinţă definitivă de achitare pentru doi poliţişti din Alba judecaţi pentru corupţie: faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii

Poliţiştii urmăreau traficul rutier pe DN7. Foto Adevărul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat joi, 13 decembrie 2012, sentinţa definitivă într-un dosar de corupţie în care au fost judecaţi doi poliţişti din IPJ Alba, agentul principal M. Ş. din cadrul Poliţiei Cugir şi agentul şef C. B. de la Postul de poliţie Săliştea. ÎCCJ a menţinut sentinţa de achitare a inculpaţilor pronunţată de Curtea de Apel.

Poliţiştii au fost achitaţi la Curtea de Apel Alba Iulia pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. “Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 71/A din 29 mai 2012 a Curtii de Apel Alba Iulia – Secţia Penala, privind pe inculpaţii S.V.M. şi B. G. C.. Cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului. Definitivă”, se afirmă în minuta ÎCCJ.

Cei doi poliţişti au fost surprinşi în septembrie 2010 de procurori şi ofiţeri ai Directiei Generale Anticorupţie după ce au primit 500 de lei mită de la un conducator auto oprit în trafic pentru nerespectarea regulilor de circulaţie. Asupra lui M. Ş. a fost găsită suma de 400 lei, iar asupra agentului sef C. B.  suma de 100 lei. Poliţiştii îşi exercitau atribuţiile de serviciu pe DN7, în zona comunei Săliştea. La instanţa de fond, Tribunalul Alba, au primit fiecare câte 6 luni de închisoare cu suspendare. 

Cum au motivat achitarea judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia:

“În data de 23.09.2010 inculpaţii Ş.V.M. şi B.G.C. au asigurat evenimentele pe ruta Sebeş DN7 – Vinţul de Jos- Lutsch 2000 – Săliştea – Şibot – limita judeţului Hunedoara, efectuând serviciul cu autospeciala Dacia Logan cu nr. MAI 26365. În jurul  orei 18 echipajul inculpaţilor a oprit pentru control pe DN 7 la aproximativ  15 km de Sebeş autoturismul Dacia Duster care circula pe direcţia Deva-Sebeş şi era condus de investigatorul sub acoperire, cu motivarea că acesta ar fi circulat cu luminile de întâlnire neaprinse şi ar fi efectuat o depăşire interzisă. 

Deoarece cu privire la manevra de depăşire exista un dubiu din cauza distanţei destul de mari dintre echipajul de poliţie şi locul unde a fost văzut contravenientul, a fost oprit şi autoturismul Dacia Logan condus de numitul B.A.A., cu privire la care s-a stabilit în cursul judecăţii că este ofiţer DGA.

Inculpatul B.G.C. s-a deplasat la autoturismul acestuia pentru a verifica dacă martorul confirmă depăşirea, timp în care inculpatul Ş.V.M. i-a cerut investigatorului sub acoperire, aflat la volanul Daciei Duster, permisul de conducere şi actele maşinii, spunându-i că-l aşteaptă cu ele la maşina echipajului, aflată pe partea cealaltă a şoselei. 

«Şefu, să fie bine»

După ce investigatorul sub  acoperire s-a prezentat cu actele cerute, inculpatul Ş. i-a adus la cunoştinţă că pentru depăşire în zonă interzisă se reţine permisul de conducere, iar pentru lipsa rovignetei se reţine şi certificatul de înmatriculare, moment în care investigatorul  a început să se plângă, spunând că fără permis nu va mai putea să-şi desfăşoare activitatea. În timp ce inculpatul Ş. completa procesul verbal de contravenţie, a venit şi inculpatul B.G.C. care i-a spus că celălalt conducător auto, de la Dacia Logan nu este sigur cu privire la depăşire, moment în care inculpatul Ş. i-a cerut investigatorului să prezinte şi rovigneta.

Acesta s-a dus la maşina sa, a pus în certificatul de înmatriculare cinci bancnote a câte 100 lei şi a revenit la maşina inculpaţilor unde a dat certificatul şi rovigneta  inculpatului B. De menţionat că inculpatul Ş. terminase de întocmit procesul verbal astfel că i-a comunicat investigatorului că a fost sancţionat cu 60 lei amendă contravenţională şi cu avertisment pentru nefolosirea luminilor de întâlnire şi încălcarea marcajului longitudinal continuu. Inculpatul B. a observat că banii primiţi de la contravenient sunt mai mulţi decât amenda astfel că i-a spus acestuia de două ori să-şi i-a banii, însă investigatorul i-a răspuns „şefu, să fie bine” şi a plecat spre maşina lui, fără a mai aştepta să i se înmâneze procesul-verbal de contravenţie.

Ulterior,  inculpaţii  s-au deplasat cu autoturismul în municipiul Sebeş unde au fost opriţi şi reţinuţi de procuror si ofiţerii DGA, iar cu ocazia percheziţiei efectuate asupra lor 3 bancnote de 100 lei - găsite asupra inculpatului Ş.- şi o bancnotă de  100 lei –găsită asupra inculpatului B. În mapa cu amenzi a fost găsită a cincea bancnotă de 100 lei (…) Raportat la considerentele ce vor fi expuse, Curtea de apel apreciază că  activitatea investigatorului sub acoperire se circumscrie noţiunii de provocare, în sensul conturat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost  însuşită şi de practica instanţei supreme.

«Activitatea investigatorului a depăşit limitele atribuţiilor conferite de lege» 

(…) Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a solicitat punerea la dispoziţie a unui număr de trei investigatori sub acoperire pentru a participa la acţiuni în perioada 22.09-25.09.2010, fiind desemnaţi, tot în data de 21.09.2010 să desfăşoare activităţi de investigatori sub acoperire.

Din actele dosarului tribunalului rezultă că, în baza Ordinului de serviciu din 17.09.2010 agentul principal de politie Ş.V.M..de la Politia oraşului Cugir, a intrat in concediu de odihna, pe o perioada de 17 zile, începând cu data de 17.09.2010. La data de 18.09.2010, la solicitarea şefului împuternicit al Serviciului politiei rutiere Alba-din cadrul I.P.J. Alba, inculpatul Ş. a formulat o cerere de întrerupere a concediului de odihna, începând cu data de 19.09.2010, motivat de faptul ca prezenţa acestuia ar fi necesara pe tronsonul de drum naţional DN 7.

La data, 17.09.2010 inculpatul B.G.C. având funcţia de agent II la Postul de Poliţie Ceru Băcăinţi, a fost anunţat de la Serviciul de ordine Publica din cadrul I.P.J. Alba că în perioada 20.09.2010-26.09.2010 o sa facă parte din Dispozitivul de politie rutieră ce va acţiona pe Sectorul de siguranţa Sebeş-DN 7-Sibot- limita jud. Hunedoara şi făcând parte din acelaşi echipaj cu agentul principal Ş.V.M..

Prin ordonanţa procurorului din 23 septembrie 2010 s-a dispus autorizarea folosirii investigatorilor  sub acoperire, reţinându-se din procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de D.G.A.- Serviciul Anticorupţie Alba împrejurarea că cei doi făptuitori  în calitate de agenţi de poliţie, având ca atribuţii constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, pretind şi primesc sume de bani şi alte foloase de la persoane depistate  în trafic, care comit contravenţii şi infracţiuni, în scopul de a nu aplica măsurile legale, respectiv neîntocmirea de procese verbale cu sancţiuni mai blânde.

(…) Raportat la actele dosarului şi la starea de fapt expusă, instanţa de apel apreciază că activitatea investigatorului sub acoperire a depăşit limitele atribuţiilor conferite de lege, de a acţiona în scopul descoperirii activităţii infracţionale a inculpaţilor, provocându-i  pe aceştia să comită infracţiuni, în vedere administrării de probe în acuzare.

«Acţiune de restrângere a libertăţii psihice a inculpaţilor»

(…) Analiza obiectivă a actelor dosarului, prin prisma principiilor consacrate de jurisprudenţa C.E.D.O. şi cea naţională, relevă faptul că în prezenta cauză a existat o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea investigatorului sub acoperire, care prin activitatea desfăşurată, i-a determinat pe inculpaţi să comită o infracţiune pe care, altfel, în absenţa manoperelor utilizate, nu ar fi săvârşit-o.

Pentru aceste motive, Curtea de apel consideră că faptele inculpaţilor, de a primi suma de 500 lei, ulterior întocmirii de către inculpatul Ş.V.M. a procesului verbal de contravenţie şi ca urmare a provocării acestora de către investigatorul sub acoperire nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, sub forma autoratului sau a complicităţii, lipsind latura subiectivă a acestei infracţiuni, în contextul în care acţiunea de provocare a agenţilor statului a fost de natură a constitui o acţiune de restrângere a libertăţii psihice a inculpaţilor, care au acţionat astfel sub imperiul acestei constrângeri, chiar dacă nu în sensul prevăzut de art. 46 C.penal.

Instanţa apreciază că activitatea investigatorului este în sensul jurisprudenţei Curţii Europene şi al normelor de drept ale acesteia, agent provocator, deoarece activitatea acestuia  nu a fost una din culpă şi a fost de provocare a inculpaţilor să săvârşească  fapte de corupţie, în vederea obţinerii de probe în acuzare, întrucât  fără intervenţia sa inculpaţii nu ar fi săvârşit acele fapte, din declaraţiile martorilor audiaţi în apărare rezultând neîndoios că, inculpaţii nu erau cunoscuţi ca persoane corupte, ci dimpotrivă, ca persoane care şi-au exercitat cu profesionalism atribuţiile.

Pentru toate considerentele ce preced  Curtea de Apel constată că faptelor inculpaţilor le  lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de primire de foloase necuvenite, şi, prin urmare, se impunea o soluţie de achitare a acestora în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C. proc. pen., criticile procurorului fiind neîntemeiate”.