Cum se formează curcubeul. Care sunt semnificaţiile biblice şi ştiinţifice ale fenomenului meteorologic

Cum se formează curcubeul. Care sunt semnificaţiile biblice şi ştiinţifice ale fenomenului meteorologic

Curcubeul este un fenomen meteorologic spectaculos

Curcubeul este, din punct de vedere ştiinţific, un fenomen optic şi meteorologic atmosferic manifestat prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

Ştiri pe aceeaşi temă

Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui faţă de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradiţional curcubeul este descris ca având un anumit număr de culori. Acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiţia românească sunt şapte culori, iar secvenţa acestora este adesea prezentată astfel: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet, şi memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roşu în exteriorul arcului la violet în interior. Cele şapte culori ale curcubeului au drept corespondent cele şapte note muzicale, cele şapte cercuri, cele şapte planete şi cele şapte zile ale săptămânii. 
 
În condiţii de vizibilitate bună uneori se poate observa şi un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare şi cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea şi al patrulea sunt şi mai slabe şi se află de aceeaşi parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.
 
Acelaşi fenomen are loc şi în alte condiţii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori, cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide şi transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică.
 
 
Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracţie la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfaţa dintre apă şi aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracţie, care amplifică separarea culorilor. Curcubeul secundar diferă de primul prin faptul că în interiorul picăturii de apă lumina suferă două reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obţin printr-un număr sporit de reflexii interne, ceea ce explică în parte intensitatea lor scăzută.
 
Curcubeul este mai frecvent vara decât iarna pentru că la formarea lui este nevoie de soare şi ploaie, iar iarnă picăturile de ploaie sunt transformate în particule de gheaţă care nu produc lumina. Fiecare ochi vede un curcubeu propriu (unic). S-a demonstrat că, deoarece curcubeul este o distribuţie specială de culori (produse într-un mod special), cu trimitere la un anumit punct şi că nicio distribuţie unică nu poate fi aceeaşi pentru două puncte separate, astfel rezultă faptul că doi observatori nu pot vedea acelaşi curcubeu.
 

Curcubeul în mitologie

În literatură clasică a antichităţii, curcubeul personifica pe zeiţa Iris. În Grecia Antică, unde toate fenomenele naturale erau personificate întruchipând zei sau zeiţe, curcubeul era zeiţa Iris, nepoată lui Oceanus (oceanul), fiică lui Thauma (zeul minunii) şi a Oceanidei (Electra). Caduceul pe care-l poartă indică faptul că zeiţa avea puteri tămăduitoare, schimbându-şi uneori identitatea cu cea a lui Hermes. 
  
Incaşii credeau despre curcubeu că era un dar de la Zeul Soare. Arabii vedeau curcubeul că pe o tapiserie cerească ţesută de vântul ce bătea dinspre sud. Atât înţelepţii Norse cât şi cei din tribul Navajo sperau că arcul multicolor ce se formă pe cer era un pod între cer şi pământ. Potrivit unei credinţe populare poloneze, îngerii lăsau aur la capetele curcubeului. O legendă kenyană spune că Dumnezeu a creat două curcubeie, unul bărbat şi unul femeie, ambele trebuind să lucreze împreună pentru a opri ploaia. Asemeni zicalei marinăreşti care spune că atunci când cerul nopţii este roşu, vremea va fi frumoasă a două zi.
 

Semnificaţia curcubeului în vis

Curcubeul în vis are mai multe seminificatii, dar de cele mai multe ori acesta înseamnă bucurie şi noroc în afaceri, fiind asociat cu o personalitate sociabila şi deschisă. Dacă curcubeul este deasupra capului este un semn bun de noroc. Dacă este un curcubeu frumos înseamnă vreme bună şi împăcare cu prietenii. 
 
Curcubeul ieşind din nori semnifică sfârşitul plictiselilor, iar dacă îl vezi la orizont există şansa de bine. Visul incare priveşti un curcubeu înseamnă pace sufletească şi vreme bună, iar dacă este înspre răsărit înseamnă noroc şi succes. Totuşi, curcubeul în vis văzut seara înseamnă primejdie. 
 

Citiţi şi:

Românul care trăieşte în munţi şi fabrică arme ca pe vremea dacilor. S-a retras şi lucrează în ultimul refugiu al lui Decebal

Comuna în care există o comoară, dar nu sunt bani pentru angajarea de secretar, contabil şi viceprimar

Culisele unei nunţi romane de acum 2.000 de ani, în anticul Apulum. Ritualul ciudat, cu fierea scoasă dintr-un porc

Piatra penitenţei: cum erau pedepsite de Biserică femeile care comiteau adulter în Evul Mediu

Chelnerul din telefon, aplicaţia realizată de un tânăr din Alba Iulia care ţine locul ospătarului din restaurant

Satul cu 1,5 milioane de fire de trandafir. Superba afacere a unor ţărani din Alba pornită cu banii de pe „ordonanţă“

Ce semnificaţie are culoarea ochilor şi cum influenţează personalitatea umană. Cât de rari sunt ochii verzi la nivel globala

  

 

citeste totul despre: