Arhitectură „încremenită“ în Evul Mediu la Ceru Băcăinţi

Arhitectură „încremenită“ în Evul Mediu la Ceru Băcăinţi

Casele din piatră sunt unice în judeţul Alba

Comuna Ceru Băcăinţi este cea mai mică din Alba din punct de vedere a numărului populaţiei. Aproximativ 375 de suflete mai trăiesc aici, după ce în ultimii 20 de ani s-a manifestat un puternic proces de depopulare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unicitatea comunei nu constă doar în numărul mic de locuitori ci şi în arhitectura caselor construite aici. Ceru Băcăinţi este un muzeu în aer liber. Este singurul loc din Alba şi printre puţinele din România în care se mai păstrează încă locuinţe construite integral din piatră, începând de la fundaţie, ziduri şi până la acoperiş. Lemnul era utilizat doar pentru bârnele care susţinea acoperişul. Depopularea masivă şi părăsirea locuinţelor a făcut ca acestea să se degradeze ireversibil.

„Deşi în arealul comunei Ceru Băcăinţi se află la dispoziţie un bogat fond forestier, în mod normal deosebit de utilizat la construcţia caselor din zonele de munte, au fost alese ca materiale de construcţie predominante piatra şi argila. Casele sunt unice în judeţul Alba“, a spus Adriana Ţuţuianu, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.


Click pe poze pentru galerie foto

Specificul deosebit al caselor din Ceru Băcăinţi este ilustrat şi de faptul că învelitoarea acoperişurilor este realizată tot din piatră. Sunt lespezi de piatră naturală rezultată din şisturi grafitoase. Un astfel de acoperiş putea acoperi doar o locuinţă cu o singură cameră, întrucât structura de susţinere din lemn nu putea fi stabilă pentru o construcţie mai mare. Panta acoperişului este foarte puţin înclinată pentru că lespezile de piatră erau fixate doar prin propria greutate.

Viaţă simplă, fără pretenţii


„Fondul architectural din zona Ceru Băcăinţi pare că a încremenit undeva în veacurile Evului Mediu. Materialele utilizate, tehnicile de lucru folosite, şi mai cu seamă uneltele sunt aceleaşi cu cele întâlnite în mediul rural al veacurilor IX-XI. Forma şi utilitatea ciocanului de piatră de atunci, precum şi a securii şi a bardei nu au cunoscut modificări esentiale. Aici s-a construit, de-a lungul timpului, cu aceleaşi unelte şi cu aceleaşi materiale, iar «meşterul» nu a evoluat“, afirmă conferenţiarul dr. Toma Goronea, autor al unei cercetări despre locuinţele tradiţionale din această zonă. Comunitatea din zonă duce în continuare o viaţă simplă, fără pretenţii, în concordanţă cu mediul înconjurător şi cu resursele pe care le oferă zona.

„Chiar şi organizarea gospodariei în general şi a casei şi a anexelor în particular dovedesc un conservatorism de excepţie în aceasta zonă. Acest conservatorism îşi găseşte o utilitate şi în contextul deosebit al formelor de relief şi al peisajului excepţional, dar şi al vieţii de zi cu zi marcate de specificul agro-pastoral, încă în mare parte nealterat. În acest areal, atât cu fond arhitectural, cât şi de relief, omul modern se simte întors în urmă cu câteva secole, deşi tumultul vieţii contemporane se afla în imediata vecinătate, în culoarul văii Muresului“, mai afirmă cercetătrorul Toma Goronea.

Fotografii cu locuinţe din Ceru Băcăinţi, care pot fi oricând încadrate în categoria monumentelor istorice, pot fi văzute în expoziţia „Arhitectura tradiţională din judeţul Alba“, organizată la Muzeul Unirii, în cursul lunii septembrie.

150 de case din piatră.

„Dintre acestea în jur de 120 sunt locuite. E drept că ne confruntăm şi noi cu depopularea, tinerii au plecat la oraşe şi au rămas numai vârstnicii. Noi nu avem fonduri pentru punerea acestor case din piatră în valoare. În urmă cu patru ani am primit o înştiinţare din partea autorităţilor judeţene să nu mai permitem demolarea lor şi aşa am făcut. Vreau să vă spun că şi casele noi care se ridică în comună sunt tot cu fundaţie de piatră. Noi o să ne interersăm, să vedem cum putem valorifica casele de piatră de aici, ca să fie cunoscute şi chiar să aducă turişti, să ieşim şi noi din anonimat“, a apreciat Mircea Crişan, viceprimarul comunei Ceru Băcăinţi

Se ajunge la Ceru Băcăinţi pe DN7. La limita cu judeţul Hunedoara se face la dreapta până la malul Mureşului, care se traversează cu bacul. O altă cale de acces este pe drumul judeţean de pe malul drept al Mureşului, care pleacă din Alba Iulia, trece prin Pâclişa, Blandiana, Băcăinţi şi ajunge, în final, la Ceru Băcăinţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: