Fondată, conform tradiţiei, de gemenii Romulus şi Remus, noua metropolă, „oraşul celor şapte coline”, va deveni un reper universal. În istoria romană, anii se vor număra „ab urbe condita” –„de la fondarea Romei”. Roma a fost, pe rând, centrul de putere al Regalităţii, al Republicii, apoi al Imperiului Roman. În secolul al IV-lea p. Chr., împăratul Constantin cel Mare va ridica un nou oraş, Constantinopol, pe locul anticei colonii Byzantion, care avea să aspire la gloria Romei. Chiar aşa va rămâne în istorie, cu denumirea simbolică de „a doua Romă”.

Imperiul Roman s-a împărţit în 395 p. Chr.. Roma şi Imperiul Roman de Apus au rezistat până în 476 p. Chr.. Constantinopolul şi Imperiul Roman de Răsărit au rezistat până la 1453, când s-a produs cucerirea otomană.

Roma a fost, vreme de secole, capitala Statului Papal, un centru mondial de putere ecleziastică, dar şi laică, statut pe care şi-l va menţine cu unele întreruperi (Papalitatea de la Avignon, cucerirea napoleoniană) până în 1871, când a devenit capitala Italiei unificate, Papa rămânând să stăpânească Vaticanul, o cetate mică de pe malul stâng al Tibrului.

Sunt 2769 de ani de când Roma există, animată de apele Tibrului, umbrită de măslinii care creşteau pe cele şapte coline ale sale. Roma a cunoscut grandoarea, măreţia puterii, triumful arhitecturii. Vreme de secole s-a spus că „toate drumurile duc la Roma” sau că „dacă eşti la Roma, să faci ce face Roma”.

Deşi Roma nu are o Acropole asemeni Atenei, rămâi impresionat în faţa faimosului Colloseum, amfiteatrul legendar care avea o capacitate impresionantă pentru acele timpuri, măreţiei „Thermelor lui Caracalla”, grandorii mausoleului „Castel Sant'Angelo”, mormântul împăratului Hadrian, preciziei ansamblului Forurilor Imperiale, farmecului discret al „Fontanei di Trevi”, forţei zidurilor de incintă, frumuseţii catedralelor, tezaurului cultural şi religios al Cetăţii Vaticanului, albului imaculat al „Victorianului” - Altarul Patriei.

Nu poţi să nu priveşti cu emoţie în faţa Columnei lui Traian, cronica în piatră a războaielor daco-romane, Columnei lui Marcus Aurelius. La fel de impresionat trebuie să rămâi şi dacă admiri Arcul lui Titus, Arcul lui Septimius Severus, Arcul lui Constantin, cu ale sale opt statui de daci în mărime naturală care arată dârzenia unui popor învins, dar nemuritor.

Eşti impresionat să vezi cum Roma şi-a dezvoltat o infrastructură deosebită de transport, celebra autostradă circulară care o înconjoară şi care permite accesul rapid din orice parte, spre interiorul oraşului. Micile străduţe pavate cu piatră cubică, marile bulevarde, hotelurile de tradiţie, pieţele publice în care au fost plasate obeliscuri egiptene, treptele Capitoliului oferă un cadru minunat din care nu ţi-ai mai dori să pleci vreodată.

Pe 21 aprilie, Roma îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Să-i urăm „La mulţi ani!” acestui oraş minunat, în care tradiţia şi modernitatea se împletesc şi care îşi merită numele de „Cetatea Eternă”.