Jocurile logice, provocarea minţii

Jocurile logice, provocarea minţii

Rezolvarea jocurilor logice ajută la menţinerea în formă a creierului, consideră cercetătorii

Mulţi dintre cei care vor să-şi pună mintea la contribuţie preferă să-şi ocupe timpul liber cu dezlegarea unor jocuri, deseori cu un grad de dificultate ridicat. Destul de multe persoane îşi petrec o parte a timpului liber încercând să rezolve jocuri logice. Cei dornici de performanţe sunt însă foarte puţini.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marius merge în fiecare zi la serviciu cu metroul. La cei 28 de ani ai săi, bărbatul se declară un mare amator de jocuri logice, preferându-l în special pe cel care, în ultimii ani, a făcut furori - sudoku. „De prin 2006 încoace am luat «virusul» ăsta", povesteşte Marius, care lucrează în contabilitate. „La început, nu ştiam ce înseamnă sudoku. Am încercat să dezleg un careu din pură curiozitate. Când am văzut că pot, am mai încercat. Iar grilele pe care le alegeam erau din ce în ce mai dificile", mai spune el. La un moment dat, a început să-şi caute singur careuri de joc.

„Nu mă mai mulţumeam cu ce găseam în ziare şi în reviste. Am început să intru pe internet şi să scot zeci de pagini de jocuri", povesteşte Marius. Cu toate acestea, nu se consideră dependent de sudoku. Tânărul spune că este vorba doar despre un hobby, pe care nu intenţionează să-l ducă la nivel de performanţă. „Mi-ar fi puţin peste mână să mă înscriu în vreo asociaţie sau să merg la vreun concurs. Nu am timp de aşa ceva şi, până la urmă, pentru mine e doar o modalitate distractivă şi, din punctul meu de vedere, bună pentru creier de a-mi petrece timpul liber", spune acesta.

Pasionat de mic copil

Spre deosebire de Marius, Stelian-Radu Cacuci dedică mult mai mult timp pasiunii sale pentru jocurile logice. Le-a descoperit în urmă cu aproximativ cinci ani. „Până în 2005-2006, eram compunător de cuvinte încrucişate şi de enigmistică. La 12 ani, în 1977, am publicat primul careu de cuvinte încrucişate în ziarul «Crişana» din Oradea, iar un an mai târziu am debutat în revista «Rebus Flacăra». Am realizat şi câteva zeci de plachete rebusiste (singur sau cu un alt rebusist orădean, Dănuţ Onofrei), rubrici rebusiste în presă sau la TV, am organizat concursuri de dezlegări", povesteşte Stelian-Radu Cacuci.

Acum este preşedintele Asociaţiei „Logic Club" România, pe care a fondat-o în 2005, despre care spune că „este, practic, Federaţia Română de Jocuri Logice" şi care numără circa 150 de membri. „În anul 2007 m-am calificat, pentru prima dată, în echipa României care a participat la World Puzzle Championship (Campionatul Mondial de Puzzle - WPC) din Koprivnica, Croaţia. «Tehnica» dezlegării jocurilor logice am învăţat-o de la un rebusist orădean, Emeric Lorincz, şi el component al echipei României", îşi aminteşte Stelian-Radu Cacuci.

Variante pentru toate gusturile

În România, unul dintre cele mai populare jocuri logice este sudoku, acesta intrând pe piaţa de la noi în urmă cu circa cinci ani. „Există mulţi dezlegători, mai ales ai problemelor cu grad mic de dificultate. Însă şi sudoku a cunoscut o diversitate de variante (sudoku în spaţiu, pe un cub, multi-sudoku, mathesu-doku etc.). Dar revistele specializate prezintă varianta clasică. Din câte ştiu, jocul nici măcar nu mai este creat - există programe de calculator care îl generează automat, într-o fracţiune de secundă. Iar multe publicaţii preiau, de pe net, jocul", spune preşedintele Asociaţiei „Logic Club" România.

Acesta a explicat că sudoku este doar unul dintre cele 150-200 de genuri de jocuri logice. Deşi nu se poate vorbi la nivel oficial de o ierarhizare a dificultăţii acestor jocuri, Stelian-Radu Cacuci oferă câteva puncte de reper. „Dacă ne referim la sudoku, gradul de dificultate este relativ. Sunt genuri mult mai grele. Totuşi, acesta «a prins». Federaţia Internaţională de Puzzle (WPF) a organizat şase ediţii de Campionat Mondial de Sudoku (WSC). Ediţia din acest an este însă ultima, WPF hotărând acest lucru la Congresul Federaţiei de anul trecut. De asemenea, în opinia mea, în ceea ce priveşte dificultatea, integrama este un pas înapoi faţă de careul de cuvinte încrucişate."

Dar în ultima perioadă, integramele au luat, de cele mai multe ori, locul rubricilor de rebus. „Până în 1989, de două sau de trei ori pe an, se organizau concursuri naţionale de dezlegări, la care veneau cam 120-150 de participanţi. «Ne luptam» timp de trei zile pentru un loc cât mai bun în clasament", îşi aduce aminte preşedintele Asociaţiei „Logic Club" România.

"Îmi place să compun şi să dezleg careurile de cuvinte încrucişate tematice cu pistă falsă. Dar prefer «pictura prin cifre» - în care se cere obţinerea unei imagini coerente folosindu-te de cifrele de pe marginea grilei."
Stelian-Radu Cacuci
preşedinte „Logic Club"

Puncte de reper

În 1992, la New York, a avut loc primul Campionat Mondial de Puzzle (World Puzzle Championship - WPC). Câţiva dintre rebusiştii români amatori de jocuri logice au participat individual (nu sub forma unei echipe constituite a României) la primele ediţii ale WPC, povesteşte Stelian-Radu Cacuci. Apoi, un cunoscut rebusist român, Ovidiu Şperlea, a afiliat ţara noastră pe lângă Federaţia Internaţională de Puzzle (World Puzzle Federation - WPF), în 1994, un an mai târziu organizând, la Poiana Braşov, a patra ediţie a WPC.

An de an, România a participat cu echipa naţională la Campionatele Mondiale, între 1994 şi 1999. Potrivit preşedintelui Asociaţiei „Logic Club", în anul 2000 s-a produs o sincopă, întrucât rebusiştilor români li s-a refuzat acordarea vizei pentru SUA, la ediţia a noua, găzduită de oraşul Stamford, Connecticut.

Cum afilierea unei ţări la WPF înseamnă şi plata unei cotizaţii anuale (300 de euro), iar reprezentantul României, Ovidiu Şperlea, s-a mutat în Germania, ţara noastră şi-a pierdut statutul de membru al WPF.Chiar dacă jucătorii români de puzzle au participat la următoarele ediţii ale WPC, rezultatele nu au fost omologateîn clasamentele oficiale.

În 2005 a fost înfiinţată Asociaţia „Logic Club" România, iar România a fost reafiliată  pe lângă WPF.

Antrenament pentru creier

Pasionaţi de jocuri logice, la Campionatul Mondial de Puzzle  Foto: Reuters



Pornind de la impactul pe care îl au jocurile logice la nivelul populaţiei, oamenii de ştiinţă au făcut o serie de studii privind avantajele pe care le au persoanele care sunt pasionate de aceste activităţi. Au luat însă în calcul şi eventuale probleme ce pot apărea în cazul împătimiţilor de jocuri logice.

Calorii consumate

Vestea bună, mai ales pentru femei, este că rezolvarea grilelor de sudoku sau a cuvintelor încrucişate duce la arderea caloriilor. Potrivit unui studiu făcut de cercetătorii britanici, într-o oră petrecută în fotoliu, dar dezlegând astfel de careuri, se consumă 90 de calorii, notează publicaţia „The Daily Mail". Cercetătorul Tim Forrester a oferit şi o explicaţie: pentru a funcţiona, creierul are nevoie de 0,1 calorii pe minut. Însă, dacă este solicitat intens, consumă de 15 ori mai multe calorii - adică 1,5 pe minut.

Alte studii au arătat că pe măsură ce creierul face mai multe exerciţii, celulele sale devin mai sănătoase. Unii oameni de ştiinţă asociază dezlegarea grilelor de sudoku cu exerciţiile fizice. Potrivit acestora, la fel cum antrenamentul fizic duce la dezvoltarea muşchilor, exerciţiile de gândire împiedică neuronii să moară şi duc la o mai bună funcţionare a creierului.

O cercetare relativ recentă a arătat chiar că studenţii care fac exerciţii mintale, precum sudoku, ajung să aibă un coeficient de inteligenţă mai ridicat faţă de cei care nu rezolvă jocuri logice.  De asemenea, alte studii au arătat că, deşi rezolvarea de jocuri logice nu poate împiedica apariţia unor boli precum Alzheimer, poate încetini procesul.

Simţuri blocate

Persoanele care dezleagă însă asiduu sudoku sau cuvinte încrucişate riscă să nu mai audă sunete pe care, în mod normal, le-ar percepe, arată o cercetare dată publicităţii săptămâna trecută de Institutul de ştiinţe cognitive din Londra, Marea Britanie. Conform concluziilor, acest lucru se întâmplă pentru că întreaga atenţie a unui om aflat într-o astfel de situaţie se concentrează asupra rezolvării respectivei grile. Oamenii de ştiinţă britanici atrag atenţia că, dacă se ocupă de aceste jocuri în timp ce merg sau se află în mijloace de transport în comun, persoanele în cauză riscă să fie implicate în diverse accidente.

Cum să te fereşti de obsesie

Psihologul Elisabeta Ilie atrage atenţia că un hobby precum jocurile logice riscă să se transforme într-o obsesie dacă pasionaţii îşi reduc viaţa la acest lucru. „Exersarea fără limită a rezolvării problemelor poate duce la apariţia unui set de probleme în viaţa de zi cu zi: izolare, disfuncţionalitate, probleme emoţionale şi relaţionale", consideră psihologul. Însă există soluţii simple, la îndemâna oricui, pentru ca aceste situaţii să fie evitate.

„Antrenarea creierului ar trebui să facă parte din programul nostru zilnic, la fel cum fac parte mişcarea, hrana, igiena, munca sau odihna. Pentru echilibru, mâncăm de trei ori pe zi şi dormim, în medie, şapte sau opt ore. La fel, pentru antrenarea creierului trebuie rezervat un anumit interval", explică Elisabeta Ilie.

În acest caz, jocurile logice ne pot aduce beneficii substanţiale, consideră specialiştii în comportament uman. „Ca orice lucru pe care-l învăţăm, exersăm mai întâi pe situaţii imaginare, ipotetice, după care aplicăm în situaţii reale ce am învăţat. Este adevărat că realitatea este puţin diferită de exerciţiile pe care le facem, dar antrenamentul ne ajută să fim rezistenţi şi să putem depăşi cât mai multe situaţii", conchide psihologul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: