Coronavirus: cum explicăm copiilor

Agitaţia şi neliniştea din jur, tensiunea din gesturile şi vorbele părinţilor nu trec neobservate de copii. Oricât ar fi de mici, copiii percep aceste schimbări.

Este foarte important să le explicăm cu cuvinte liniştitoare ceea ce se întâmplă. Este important să îi ajutăm pe copii să aplice gesturile de prevenţie. Este important să le dăm posibilitatea de a evacua temerile prin jocuri, desene şi poveşti. 

Explicaţii prin cuvinte liniştitoare 

 Chiar dacă nu vorbeşte sau nu întreabă despre viruşi, chiar dacă nu identifică virusul ca fiind cauza schimbărilor din jur, copilul simte că ceva nu este în regulă. Copilul reacţionează şi se adaptează în felul lui la ceea ce percepe ca fiind o schimbare negativă. 

Una dintre primele reacţii ale copiilor la agitaţia şi tensiunile din jur este aceea de teamă. O teamă difuză care poate lua forme diferite de la nevoia de a fi în permanenţă lângă părinţi, până la coşmaruri, teama de a mânca, de a dormi singur, vomă, dureri de cap sau de stomac sau chiar reacţii mai puţin vizibile. 

Din acest motiv este foarte important să le explicăm copiilor ce se întâmplă în jur. Să le decantăm adevărul în cuvinte liniştitoare, pe înţelesul lor. Informaţiile liniştitoare pe care le putem da acum copiilor sunt că  acest virus nu are mari puteri asupra celor mici. A doua informaţie liniştitoare e aceea că în organismul nostru globulele albe ştiu să identifice viruşii, ştiu să îi atace şi să îi anihileze. A treia informaţie liniştitoare este aceea că săpunul e un supercampion care împreună cu apa caldă omoară toţi viruşii. 

Puteţi utiliza filmuleţe documentare destinate copiilor despre modul în cum funcţionează celulele albe, despre mecanismele de protecţie ale organismului nostru, despre modul în care săpunul acţionează asupra micro-organismelor. 

Atenţie, nu daţi prea multe informaţii despre viruşi. Evident trebuie să răspundem întrebărilor copiilor. Evident atunci când cei mici vor să ştie mai multe şi pun întrebări, trebuie să le spunem ce este un virus. Dar în toate răspunsurile ne focalizăm nu pe ce este virusul ci pe cum poate fi el combătut. Orice explicaţie despre forma sau modul de acţionare a unui virus trebuie în mod automat completată cu o informaţie despre cum poate fi combătut. De exemplu, vom spune că virusul este rotund. Dar imediat vom adăuga că el nu are picioare şi din acest motiv nu poate fugi din calea săpunului. 

Evacuăm temerile prin jocuri, desene şi poveşti

Spre deosebire de adulţi care au metode defensive în care analiza şi raţiunea ocupă un loc important, copiii evacuează frici şi nelinişti prin gesturi. Simplificând la maximum, am putea spune că adulţii vânează neliniştea şi teama prin cuvinte, în timp ce copiii o fac prin gesturi. 

Din acest motiv este foarte important să nu ne rezumăm în a oferi copiilor doar un discurs despre viruşi. Trebuie să le dăm ocazia de a evacua temerile şi de a reorganiza informaţiile pe care le au prin jocuri, poveşti şi desene. Jocuri distractive în care ne spălăm pe mâini cu supercampionul săpun şi imităm viruşii care plâng de îndată ce săpunul se apropie de ei şi explodează şi mor de îndată ce îi săpunim bine. Desene prin care supercampionul săpun sau superglobulele albe anihilează viruşi. Poveşti pe care le inventăm şi mici scenete de teatru în care viruşii sunt puşi pe fugă de medici şi de copii înarmaţi cu săpunuri şi găletuţe cu apă caldă. Fiţi creativi şi nu uitaţi să lăsaţi copiilor un rol cât se poate de mare în acţiune. Este important ca ei să reacţioneze cu întregul corp, nu doar să asculte pasiv. 

Învăţăm şi aplicăm Gesturile de prevenţie

 Copiii au un rol important în campania împotriva răspândirii coronavirusului. Este foarte important să înveţe să se spele regulat şi corect pe mâini, să tuşească şi să strănute în cot şi să nu introducă degetele în gură. Toate aceste gesturi pot fi convertite în jocuri şi pot deveni un prilej de amuzament. 

De exemplu, spălatul pe mâini poate deveni un superjoc. Dăm câte un nume fiecărui degeţel şi apoi îl spălăm pe rând pe fiecare. Inventăm cântecele pe care le facem atunci când luăm degeţelele pe rând la spălat. Facem teatru cu degeţele sub apă. 

Tuşitul sau strănutatul în cot poate fi şi el la început un joc. Ne imaginăm că vrem să tuşim şi repede, repede ducem încheietura braţului cu antebraţul spre gură. 

Fiecare părinte este generalul propriei sale armate şi fiecare are partea sa de răspundere în lupta împotriva viruşilor. Râdeţi cu copiii, povestiţi şi jucaţi-vă cu ei. Combateţi cu jocuri, veselie şi săpun toţi viruşii. Victoria finală e încă greu de întrezărit, dar ea depinde de fiecare dintre noi.