15 tabuuri sexuale la români: totul despre fantezii, jocuri şi dragoste interzisă. De ce nu vorbim despre obsesiile noastre

15 tabuuri sexuale la români: totul despre fantezii, jocuri şi dragoste interzisă. De ce nu vorbim despre obsesiile noastre

Specialiştii spun că de multe ori nu ne lăsăm liberă imaginaţia nici în intimitate

Pentru cei mai mulţi români, sexul a rămas un subiect despre care evită să discute indiferent de împrejurimi. Specialiştii consideră că aceste discuţii sunt evitate din lipsă de educaţie sau din lipsa unei culturi a sexualităţii în societatea noastră. Jurnaliştii „Adevărul“ au discutat cu cei mai importanţi specialişti din domeniu şi prezintă cele mai întâlnite tabuuri ale românilor.

Studiile arată că în România ultimilor ani, oamenii au devenit mult mai dezinhibaţi în ceea ce priveşte consultarea specialiştilor sexologi, a psihologilor sau a medicilor în legătură cu problemele sexuale. În acelaşi timp, restricţiile impuse prin educaţia şcolară sau religioasă conduc, în continuare, la plasarea multor aspecte legate de viaţa sexuală în categoria „viciu”.

„S-a produs în România o adevărată revoluţie sexuală în ultimii ani, nu în sensul de promiscuitate. La mine vin oameni mult mai deschişi. Spun ce formă de relaţie au şi unde nu pot sau au probleme. Ei ştiu că trebuie să existe nişte tratamente care să-i ajute. Nu mai există la nivel cvasi-general sentimentul de culpă”, explică Voichiţa Mogoş, medic endocrinolog şi profesor de sexologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi.

„Sexualitatea a fost dintotdeauna extrem de controlată social, moral, religios. Această problemă există în toate culturile din lume, motiv pentru care se nasc o serie întreagă de tabuuri. De aceea, fie nu se vorbeşte despre sex, fie se vorbeşte prea mult, în publicaţii sau emisiuni TV mondene. Nu poţi să distrugi prejudecăţi seculare în doar 20 de ani, dar românii au făcut un progres extraordinar în aceea de a se bucura de sexualitate lor, fără să însemne că vorbim despre promiscuitate”, crede doctorul Mogoş.

În opinia specialistului ieşean, sexul trebuie promovat ca o modalitate de comunicare, acceptare, ca o nevoie de a oferi şi de a primi în acelaşi timp, în egală măsură.  

Consilierea psiholgică în materie de sex

Tot mai mulţi români apelează la consiliere psihologică, bărbaţii şi femeile deopotrivă fiind tot mai deschişi la ideea îmbunătăţirii vieţii din dormitor. Cu toatea astea însă, există în continuare multe prejudecăţi pe care românii le au şi despre care le este teamă să discute deschis.

Sexologul bucureştean Jeni Chiriac este de părere că tabuurile sexuale ale românilor sunt tot mai dezbătute în cuplu şi că tot mai mulţi vor să-şi îmbunătăţească performanţa sexuală.

”Aparent toţi suntem deschişi când vorbim de sexul altora, dar când vine vorba de sexul fiecăruia unii se exprimă mai greu, alţii mai uşor. Unele persoane îşi asumă fanteziile şi vorbesc deschis despre ele, altele nu”, explică psihologul Chiriac.

Tabuuri din lipsă de educaţie

Medicul specialist în sexologie şi terapie de grup, Alina Preda, din Timişoara, este de părere că principalul tabu al românilor în ceea ce priveşte sexualitatea este lipsa de educaţie, de cultură a sexualităţii.

„Am întâlnit câteva cazuri mai deosebite, dar cei mai mulţi oameni cred că îşi trăiesc sexualitatea la un nivel mediu, nu sunt interesaţi foarte mult de cultura sexului, să citească. Actul sexual este o chestie jumătate învăţată, jumătate instictuală. Adică noi avem nişte instincte, dar ne deosebim de animale, în momentul în care învăţăm nişte lucruri, învăţăm o hartă erogenă a noastră, a partenerului, învăţăm că există diversitate, învăţăm că există nişte etape, învăţăm să cultivăm fiecare din etape”, a explicat Alina Preda.

Cel mai des întâlnite tabuuri

Sexologii consultaţi de redactorii „Adevărul“ au căzut de acord asupra unei liste a subiectelor legate de sex de care se feresc românii să vorbească.

1. Masturbarea

Se crede că duce la impotenţă sau frigiditate (cu toate că 95% din bărbaţi şi 70% din femei au recunoscut că se masturbează din adolescenţă) – parţial adevărat fiindcă poate duce la dependenţă dacă este practicată excesiv şi de cele mai multe ori în locul unui partener sau la dezechilibru hormonal prin eliberarea de hormoni sexuali în exces.

Majoritatea clienţilor de sex masculin ai sexologilor şi psihologilor de cuplu nu mai interpretează masturbarea ca pe o vină. „Toată lumea ştie că este un fenomen normal, chiar dacă Biserica o să continue să spună că este un păcat. Înainte, când survenea câte o problemă de disfuncţie sexuală, o puneau pe seama acestui trecut de autostimulare, care e un fenomen normal. Folclorul potrivit căruia masturbaţia în exces duce la orbire este o aberaţie, pornită tot de la o educaţie deficitară. E bine ca sperma să nu stea, iar ejacularea să se producă la un interval de câteva zile, 2-3 zile, pentru că spermatozoizii, dacă stau mult în veziculele seminale, se cam prăpădesc. E bine să fie curăţaţi mereu şi să vină alţii proaspeţi. Chiar bărbaţii care au parteneră, apelează din când în când la masturbare, nu neapărat pentru a-şi rezolva nemulţumiri, frustrări legate de viaţa sexuală, ci pentru a se destinde. Aceste lucruri nu pun în pericol viaţa cuplului”, explică Voichiţa Mogoş, medic endocrinolog şi profesor de sexologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi.

Sexologul Jeni Chiriac vorbeşte despre percepţia şi felul în care se simt femeile faţă de masturbarea la bărbaţi. „Ele se simt jignite, sunt geloase, se întreabă la cine se gândesc bărbaţii, cu cine îşi imaginează tot felul de lucruri”, a declarat Chiriac.

2. Orgasmul, marea problemă

Preşedintele Institutului de Sexologie din Cluj-Napoca, Cristian Delcea, spune că orgasmul rămâne în topul problemelor sexuale ale românilor. Majoritatea pacienţilor care i-au trecut pragul cabinetului său de peste nouă ani sunt ardeleni, dar, spune el, a tratat şi pacienţi din toate zonele ţării. Acesta afirmă că persoanele pe care le consiliază sunt deschise, cooperative şi dornice să-şi rezolve problemele de care se lovesc în dormitor. Nu au inhibiţii în a vorbi liber despre poziţii sexuale ori fantezii.

Potrivit sexologului Jeni Chiriac, există femei care nu ştiu în ce constă orgasmul bărbatului, aşa cum există şi bărbaţi care au impresia că acesta are loc la fiecare act sexual şi nu îşi bat capul să înţeleagă. Aici apare şi tendinţa de a vorbi indirect cu partenerul, care nu este cea mai bună variantă. ”Se întreabă dacă a fost bine, a fost rău şi atât. Ar fi mult mai bine dacă ar vorbi direct, ar  discuta limpede”, mai spune psihologul bucureştean.

3. Vizualizarea revistelor, filmelor pornografice

Sensibilitatea vizuală a bărbaţilor poate avea efect de renaştere a dorinţei sexuale în perioadele de monotonie sau „condimentarea” unei relaţii sexuale. Femeile sunt mai puţin înţelegătoare în acest sens cu bărbaţii, considerând „vulgar” şi simţindu-se desconsiderate, incapabile sau complexate de posibila comparaţie între ele şi persoanele – subiect din reviste/filme. Pe ascuns, multe dintre ele apelează la aceşti stimuli, fără a o recunoaşte, din ruşine sau de teama etichetării. „Sunt femei care le condamnă, altele care le urmăresc. Aici depinde foarte mult de construcţia fiecăruia, în unele cazuri pot ajuta, în altele cum este în cazul persoanelor conservatoare, poate fi o problemă”, explică Jeni Chiriac.

4. Sexul în timpul menstruaţiei 

Una din două femei are un apetit crescut în această perioadă din cauza hormonilor eliberaţi de organism, dar şi datorită senzatiilor interne generate de eliminarea sângelui ce pot produce un plus de excitaţie sexuală. Este evitat de bărbaţi din motive ancestrale legate de vrăjitorie, religie, frică de contaminare, dar şi de femei, din jenă, extra-igienă, disconfort abdominal dacă actul devine brutal.

5. Marcarea punctelor erogene

Concepţia generală este că bărbatul nu are nevoie de afecţiune, de tandreţe, că el este rezistent şi că aceste lucruri aparţin strict sexului slab. Această percepţie este eronată, spun specialiştii, care arată că  ritmul vieţii actuale duc e la fel şi fel de probleme prin care şi bărbaţii au nevoie de tandreţe.

6. Vorbitul „murdar” în timpul actului sexual

Cuvintele deocheate sunt considerate de către „fetele cuminţi” nepermise, vulgare, jignitoare, dar pentru bărbaţi, mai ales, sunt afrodisiace naturale şi ţin de caracterul „jucăuş” al partenerilor. „Aduce în plan real fantezii ascunse adânc în inconştient sau detensionează anxietatea de penetrare” explică Eugenia Popovici, psihoterapeut în Ploieşti.

7. Fantezii sexuale cu rol

Punerea în practică a unor roluri imaginare înaintea şi în timpul actului sexual prin costumare şi comportament de asistentă medicală, păpuşă, gheişă, amazoană, şcolariţă, copilul pedepsit de mamă.

8. Striptease-ul sau dansul erotic

Bărbaţii răspund mai repede la stimulii vizuali, în timp ce femeile răspund mai bine la stimulii tactili şi verbali. „Femeile se împiedică de complexele lor de inferioritate şi îl evită sau devin geloase pe partener pentru vizualizarea unui show de streaptease: «eu nu-ţi mai sunt de ajuns?», «nu mă mai placi?», «nu mă mai iubeşti?»”, explică Eugenia Popovici.

9. Sexul oral

„Sunt multe cupluri care folosesc în preludiu felaţia sau cunilingusul. În principiu, despre ele nu se vorbeşte «cu voce tare». Majoritatea femeilor care-şi stimulează bucal soţul nu se vor duce la toate prietenele ei să le spună că bărbatul ei are un orgasm nemaipomenit aşa, deşi aceasta este o practică normală în cadrul cuplurilor bine sudate care nu face decât să diversifice şi să amplifice manifestărilor sexuale. În toate culturile, alte manifestări sexuale în afara celor legate de penetraţia normală sunt îmbrăcate cu o notă de viciu şi sunt asociate cu umilierea partenerului, cu inferioritatea partenerului şi aşa mai departe, deşi sunt lucruri normale. Partenerii care-şi oferă astfel orgasme nu fac decât să ofere satisfacţie şi să aibă ei înşişi satisfacţie”, susţine Voichiţa Mogoş, medic endocrinolog şi profesor de sexologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi. 

10. Sexul în afara cuplului

Este considerat de către parteneri ca fiind o trădare, infidelitate şi lipsă de loialitate, dragoste, responsabilitate atât de către bărbaţi cât şi de către femei. Tot aici intră şi sexul cu mai mulţi parteneri, ca fantezie. Sunt persoane care au aceste fantezii, dar care nu au curaj să le vorbească cu partenerii. În aceeaşi categorie pot intra şi poziţiile sexuale. Cu toate că această practică este extrem de veche. În zilele moderne, sexul cu mai muţi parteneri este considerat ca fiind o devianţă sexuală. 

11. Ejacularea precoce

Este una dintre cele mai frecvente probleme care poate fi auzită într-un cabinet de terapie. De obicei, un bărbat cu ejaculare precoce ajunge la psiholog abia după mai mulţi ani în care s-a confruntat cu această problemă. „Cu mare greutate calcă pragul unui cabinet şi ajung să vorbească cu un specialist, de obicei pentru că au întâlnit o femeie deosebită şi au decis să se căsătorească”, explică Valentin Miu, psihoteraupet din Ploieşti.

„Vorbind cu ei, afli că s-au confruntat cu ejacularea precoce şi în relaţiile anterioare, că şi-au ridicat problema poate în urmă cu 6 ani – 7 ani, dar că s-au decis să se trateze abia atunci când au realizat că ar putea pierde o persoană din această cauză. Este o formă de căutare a împlinirii personale”, adaugă doctorul.

12. Dinamica sexuală, periodicitatea actului sexual, libidoul şi disfuncţiile sexuale ale bărbatului

Specialiştii susţin că există tot felul de legende care sunt înţelese greşit şi care au efecte nocive petnru relaţie. ”Există legendele care spun că bărbatul este «picamăr», nu contează că este obosit, stresat, tracasat de la serviciu, el trebuie să presteze. Şi atunci când disfuncţia sexuală este conştientizată, dar nu este discutată apar probleme. Sunt femei care o iau personal şi în loc să se intre pe îmbărbătare, se intră pe supărare, pe inhibare, pe ceartă. Aceste reacţii nu fac decât să agraveze situaţia”, explică Chiriac.

13. Sexul pe lumină sau pe întuneric

Un alt tabu întâlnit în cupluri este dorinţa de a întreţinte relaţi intime pe lumină sau pe întuneric. Mai mult decât atât, există multe cupluri care nici nu concep sexul în afara dormitorului sau chiar a patului.

14. Swingeri

O formă de a întreţine relaţii sexuale în grup, această metodă este relativ nouă pe piaţa românească, iar cei mai mulţi români o privesc cu scepticism. Specialiştii spun că poate fi o problemă, dar poate fi şi o soluţie şi că depinde foarte mult de ierarhia valorică a celor din cuplu, de respectul reciproc şi de alte asepcte.

15. Tabuul suprem: lipsa oricărui tabu

Psihologul Eduard Rosentzveig din Constanţa vorbeşte despre tabuul suprem, lipsa oricărui tabu sexual. „Se mizează pe tensionarea inutilă a pulsiunilor sexuale pentru a le detensiona comercial. Ca în orice societate atent destructurată, şi în România tabuurile sexualităţii sunt rescrise de «mode» şi înlocuite cu tabuuri ale promiscuităţii. Astfel, e la modă să îţi înşeli partenerul, dar e un tabu ca acesta să afle, este la modă să îţi înşeli soţia, dar este un tabu să îţi laşi amanta însărcinată, e considerat normal ca bărbaţii să înşele, dar e un tabu ca partenerele lor să facă la fel. A devenit un tabu sa te culci de mai mult de 3 ori cu acelaşi partener, la fel cum este să te căsătoreşti înainte de 30 ani sau «să îţi iei carnea de unde îţi iei pâinea»“.

Eduard Rosentzveig arată că există tendinţa de a echivala lipsa tabuurilor cu dezinhibiţia sexuală dintre parteneri. „Dar dezinhibarea în pat este tocmai efectul respectării acestor tabuuri sexuale, ale căror funcţii nu ţintesc reprimarea sexualităţii, ci structurarea acesteia în comportamente sociale; adresându-se conştiinţei morale, tabuurile se supun atenţiei noastre chiar şi atunci când le dorim tacute, generând presiune morală şi inhibiţii; rostul lor este de a inhiba-exhiba contextual sexualitatea.

Eliberarea de tabuuri generează tabuuri noi. „Cei ce cred că fugind de regulile sexualităţii devin liberi au surpriza să constate că libertinajul are propriile sale reguli. Într-o cultura ejaculatorie, ce face elogiul ejacularii de consum şi stimulează practicarea «sexului protejat», singurul tabu la modă este acela de a avea tabuuri sexuale”, susţine Eduard Rosentzveig.

Totodată, renunţând la tabuuri, cuplul sexual redevine cuplu instinctual. „Acest model este intens mediatizat, ceea ce explică alterarea şi slăbirea sentimentelor erotice, scăderea natalităţii, precum şi prevalenţa divorţurilor - mai mult de o treime din cupluri se despart în primii 6 ani de la căsătorie”, adaugă psihologul constănţean.

„Dacă mă întrebaţi ce tabuuri sexuale mai au dobrogenii, vă pot spune că deviaţii sexual şi deviantele cu care suntem intens furajaţi, chiar dacă nu sunt reprezentative pentru sexualitatea românilor, creează devianţă, dependenţe, pervertesc, contaminează, generează artificiale angoase şi tensiuni sexuale”, susţine Eduard Rosentzveig.

Despre ce nu vorbesc românii: infidelitate, homesexualitate

Întrebat care sunt tabuurile românilor în materie de sex, Cristian Delcea a răspuns că în fruntea clasamentului la doamne şi domnişoare este infidelitatea. Acestea vin la cabinet acuzând diverse disfuncţii sexuale, sexologul începe tratamentul, iar la final nu vede niciun rezultat. Atunci îşi dă seama că pacienta are o altă problemă şi apoi descoperă că ea are de fapt o aventură de care partenerul nu ştie şi acesta este motivul pentru care nu mai găseşte satisfacţie sexuală decât cu amantul.

„La domni, în top este problema declarării homosexualităţii. Vin la sexolog cu o tulburare falsă în spatele căreia se ascunde homosexualitatea”, explică preşedintele Institutului de Sexologie din Cluj-Napoca.

De ce vin românii la sexolog

Tabuurile ne împiedică pe cei mai mulţi să venim din proprie iniţiativă la psiholog. „Dintre pacienţii pe sexologie pe care le-am avut eu au venit, spre exemplu bărbaţii, după ce au fost la urologi, cu probleme de ejaculare precoce sau de potenţă. Oricum, vin cu un fel de jenă, iar mulţi dintre ei întrerup terapia, pentru că ceea ce ar trebui să schimbe are legătură cu tot ce înseamnă felul în care ei gândesc şi trăiesc. E o chestie complicată ca la 30 şi ceva de ani cineva să se restructureze atât de profund. Până la urmă ajung să ignore problema, ştiu mulţi bărbaţi maturi care au întrerupt şedinţele. Femeile se adresează şi mai puţin psihologului pentru astfel de probleme. Acum, la femei lucrurile sunt mai mult legate de emoţie, şi dacă vin în terapie pentru un disconfort emoţional, dacă se rezolvă această problemă se rezolvă şi celălat aspect, însă nu tot timpul este cazul”, a explicat Alina Preda, medic specialist în sexologie şi terapie de cuplu.

Acesta consideră că pacienţii psihologilor şi sexologilor nu sunt neapărat reprezentativi pentru un portret al vieţii sexuale în marea masă a populaţiei.

„Persoanele care vin la psihlog sunt oameni care au cu adevărat probleme şi nu sunt reprezentativi pentru tot ce înseamnă românii. Am avut, de exemplu, pacient cu dorinţe spre patologic, pe care dorea să şi le gestioneze, cu impulsuri sexuale, eu ştiu, faţă de persoane străine, cu ejaculare precoce şi mai mulţi, dar asta nu înseamnă că sunt reprezentativi. Dacă ar fi să mă gândesc la o problemă a mai multor persoane, ar fi asta cu lipsa de cultură în domeniul sexual. Nu ştim cum să creştem performanţa şi calitatea vieţii noastre sexuale”, a povestit Alina Preda.

Secretul relaţiilor de lungă durată

Faptul că atracţia, într-un cuplu, este intensă la începutul relaţiei şi se diminuează odată cu trecerea timpului nu mai este un secret pentru nimeni.

„Dimensiunile pe care se uneşte cuplul nu sunt doar sexuale. Există o dimensiune a atracţiei fizice sexuale, pe care noi o valorizăm extrem de mult şi pe care ne bazăm, mai este una a compatibilităţii de principii, de convingeri de viaţă, şi mai este una cu toleranţa la rutină, care într-un cuplu de lungă durată se cunaşte. Poate să fie atracţie foarte multă, asta oricum scade în timp, dar dacă există o compatibilitate la principii şi convingeri de viaţă în mod general, cumva divergenţele sunt mult mai puţine, pentru că în ceea ce priveşte lucrurile importante te simţi înţeles şi acceptat de celălalt. Dacă ai o toleranţă bună la rutină şi concepţiile importante sunt asemănătoare, cuplul rezistă şi dacă atracţia este diminuată”, este de părere specialistul timişorean.

„Sexul înseamnă nu numai atracţie, ci şi relaţie, comunicare, respect, lucruri care ajută să se înfiripe acea dorinţă, care este un act mental. Corpul reacţionează, poate nu la fel de intens la aceiaşi şi aceiaşi stimuli, dar reacţionează la ceva ce este în cap: mă place, mă respectă, îl plac, îl admir, îmi place cum gândeşte, îmi place ce a făcut azi, îmi place cum s-a purtat şi aşa mai departe. Aceste lucruri, dacă sunt permanent acolo, cimentează relaţia şi fac posibilă o viaţă sexuală şi pe termen foarte lung. Sigur, nu cu aceeaşi dinamică ca la început, noul tot timpul ne incită, şi nu doar în ceea ce priveşte relaţiile”, a încheiat Alina Preda.

Problemele de cuplu, explicate psihologic

În ceea ce priveşte fenomenul psihologic, acesta ţine foarte mult de educaţia fiecăruia, de felul în care este văzut rolul fiecăruia în cuplu, dar şi foarte mult de fidelitate.

”Cele mai fecvente probleme de cuplu sunt cele care duc în final la o a treia persoană. Oamenii vin la mine cu nişte probleme, dar după ce discutăm mai mult se dovedeşte că de fapt este vorba de infidelitatea unuia dintre ei”, explică psihologul bucureştean Eliza Ciolu.

Ciolu consideră că lipsa de comunicare în cuplu este una dintre cele mai mari probleme actuale, dialogul real dintre parteneri fiind cheia pentru cele mai multe impasuri. ”Se mint între ei, nu comunică în aşa fel încât să-l satisfacă pe celălalt. După un timp, cel din cuplu se trezeşte că partenerul lui pleacă cu altul”, a mai spus psihologul.

Impotenţa psihologică apare foarte des la bărbaţi, dar foarte puţini reuşesc să treacă peste şi să se trateze.

O altă problemă întâlnită frecvent de psihologi este cea a vieţii sexuale a adolescentelor. ”De cele mai multe ori părinţii vin să vorbească după ce s-a întâmplat şocul, în loc să vină înainte”, explică Ciolu.

Specialiştii susţin că problemele de cuplu apar şi de la modalităţile de a face sex. Bărbaţii au fantezii sexuale pe care însă nu le comunică partenerelor, dar aşteaptă rezultatele şi devin nesatisfăcuţi.

Probleme sexuale de cuplu pleacă de multe ori din cauze psihologice de tipul neîncrederii în sine, a anxietăţii, dar şi a prejudecăţilor dobândite prin educaţie, sunt de părere psihologii.  Interdicţiile sexuale, masturbarea, relaţia stabilă, preludiul sunt doar câteva din prejudecăţile care rămân de multe ori nediscutate în cuplu şi duc la probleme.

La realizarea acestui material au colaborat: Ionuţ Ungureanu, Vali Silaghi, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Dana Mihai, Florina Pop.

citeste totul despre: