15 aprilie: 573 de ani de la nașterea pictorul Leonardo da Vinci, o figură emblematică a Renașterii
0Leonardo da Vinci s-a născut pe 15 aprilie 1452, în localitatea Vinci, Italia, și este considerat unul dintre cele mai mari genii din istoria omenirii.
Ziua mondială a artei
Ziua Mondială a Artei este sărbătorită pe 15 aprilie, în onoarea zilei de naștere a lui Leonardo da Vinci, simbol al creativității și al spiritului liber. Scopul acestei zile este de a promova conștientizarea importanței artei în viața oamenilor, educație și dezvoltare culturală la nivel global.
1452: S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor și om de știință renascentist
Leonardo da Vinci s-a născut pe 15 aprilie 1452, în localitatea Vinci, Italia, și este considerat unul dintre cele mai mari genii din istoria omenirii.
A fost pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, muzician și om de știință, o figură emblematică a Renașterii, care a reușit să îmbine într-un mod excepțional arta și știința.
A lucrat ca ucenic, timp de nouă ani, în atelierul lui Andrea del Verrocchio, un renumit sculptor, pictor şi manufacturier, importantă figură în istoria mondială a artei. A avut prilejul, în atelierul aglomerat al lui Verrocchio, să lucreze cu artişti precum Sandro Botticelli, având alături ucenici precum Domenico Ghirlandaio, Pietro Perugino şi Lorenzo di Credi.
Da Vinci şi-a dezvoltat îndemânarea în ce priveşte desenul, pictura şi sculptura, pentru ca în timp ce lucra în jurul atelierului să-şi aprofundeze cunoştinţele în domenii precum mecanica, metalurgia, tâmplăria, proiectele arhitecturale şi chimia.
În domeniul artei, este cunoscut în special pentru capodoperele sale „Mona Lisa” și „Cina cea de Taină”, „Omul Vitruvian” lucrări care au revoluționat modul în care este înțeleasă expresia umană, lumina și compoziția. Stilul său rafinat, tehnica numită „sfumato” și atenția obsesivă la detalii l-au transformat într-un artist unic și influent până în zilele noastre.
Dincolo de artă, Leonardo a fost un cercetător pasionat, care a umplut mii de pagini cu schițe, note și observații despre corpul uman, natură, mecanisme și fenomene fizice. Din 1485 şi până în 1490, Leonardo a conceput numeroase studii pe diferite subiecte, incluzând fizica, geometria, mecanica, construcţiile publice, canale (baraje, îndiguiri, pod mobil) şi arhitectura, tematici despre natură, maşinării zburătoare. Studiile sale de anatomie sunt atât de precise, încât unele sunt încă folosite ca referință.
Leonardo scria adesea invers, în oglindă, o tehnică pe care mulți o cred un mijloc de a-și proteja ideile. A fost un om autodidact, extrem de curios și preocupat de legăturile dintre toate formele de cunoaștere.
Da Vinci a murit la 2 mai 1519, la 67 de ani, în Cloux, zona de centru-vest a Franţei. A fost înmormântat la o biserică din apropierea locului decesului, care, ulterior, avea să fi e distrusă în timpul confruntărilor Revoluţiei Franceze.
1865: A murit președintele american Abraham Lincoln
Președintele american Abraham Lincoln a murit la 15 aprilie după ce a fost împușcat în seara precedentă (14 aprilie) de actorul John Wilkes Booth.
Abraham Lincoln a fost al 16-lea președinte al Statelor Unite (1861–1865) și este cunoscut mai ales pentru rolul său esențial în abolirea sclaviei și pentru conducerea țării în timpul Războiului Civil American. A fost asasinat în 1865, devenind un simbol al libertății și democrației.
1879: S-a născut Theodor Capidan, lingvist membru titular al Academiei Române
S-a născut la Prilep, în Macedonia. După studii liceale efectuate la Bucureşti, a urmat studiile universitare la Leipzig, susţinându-şi doctoratul în fi lologia romanică cu teza „Sufixele nominale în dialectul aromân” (1907), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)”.
A fost asistent la Institutul de Limba Română din Leipzig (1907–1909), profesor și director la Școala Superioară de Comerț din Salonic (1907–1919), apoi conferențiar și profesor la universitățile din Cluj (1919–1937) și București (1937–1942).
S-a impus, în special, prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene: „Meglenoromânii. I. Istoria şi graiul lor, II. Literatura populară la meglenoromâni, III. Dicţionar meglenoromân” (1925-1935), „Macedo-românii. Vechimea şi însemnătatea lor istorică în Peninsula Balcanică” (1927), „Aromânii. Dialectul aromân. Studiu lingvistic” (1932, lucrare distinsă cu Premiul „I. Heliade Rădulescu” al Academiei Române).
A publicat „Atlasul lingvistic român” (1941) și a colaborat la „Dicționarul limbii române”. A fost membru corespondent (1928) și apoi titular (1935) al Academiei Române, recunoscut oficial din nou în 1990. A murit la București.
1912: Vasul britanic Titanic s-a scufundat în Atlanticul de Nord
Vasul britanic de pasageri Titanic, cel mai mare pachebot din lume, a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia spre New York, SUA, pe 10 aprilie 1912.
După patru zile de călătorie, pe 14 aprilie 1912, s-a izbit de un aisberg în Atlanticul de Nord și s-a scufundat în dimineața următoare, la ora 2:20 a.m., la două ore și 40 de minute după coliziunea cu un iceberg. 1514 persoane din cele 2228 aflate pe vas au murit. Doar 714 oameni au supraviețuit. Anul acesta se împlinesc 113 de ani de la scufundarea navei.
1924: A murit compozitorul Eduard Caudella
S-a născut la Iaşi, tatăl său fiind Francisc Caudella, compozitor şi profesor. A studiat mai întâi la Scheia şi Iaşi, între 1850-1853, vioară şi teorie-solfegii.
A fost asistent la Institutul de Limba Română din Leipzig (1907–1909), profesor și director la Școala Superioară de Comerț din Salonic (1907–1919), conferențiar la Cluj (1919–1924), apoi profesor de dialectologie și lingvistică la Universitatea din Cluj (1924–1937) și profesor la Universitatea din București (1937–1942).
S-a remarcat prin importante monografii lingvistice, etnografice și folclorice dedicate dialectelor românești sud-dunărene, precum „Meglenoromânii”, „Macedo-românii” și „Aromânii. Dialectul aromân”, lucrare premiată de Academia Română. A studiat și transhumanța, influența limbii române asupra celei bulgare și a contribuit la toponimia românească.
În 1941 a publicat „Atlasul lingvistic român” și a fost un colaborator apropiat al lui Sextil Pușcariu la „Dicționarul limbii române”. A fost membru titular al Academiei Române din 1935 și repus în drepturi în 1990. A murit la Iași.
1939: S-a născut Nicolae N. Săulescu, inginer agronom, membru titular al Academiei Române
S-a născut la Bucureşti și a absolvit Facultatea de Agronomie, specializarea Agricultură. În 1972, și-a susținut doctoratul la Institutul Agronomic București, cu teza „Contribuţii la ameliorarea grâului pentru productivitate”.
Din 1982 a condus Laboratorul de Ameliorare a Plantelor Autogame și a coordonat programul național de cercetare pentru grâu, secară și triticale. În 1996, a fost invitat ca „courtesy professor” la Universitatea din Oregon (SUA).
A fost profesor asociat la USAMV București, conducător de doctorate și șef de secție la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. A creat 19 soiuri de grâu cultivate pe milioane de hectare în România și alte țări, contribuind și la dezvoltarea teoretică a metodelor de ameliorare.
Este coautor al unor lucrări importante precum „Câmpul de experienţă”, „Principii de genetică” sau „Grâul”. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1990 și titular în 2009.
1944: Bombardamentele din Turnu-Severin și București
În Al Doilea Război Mondial, primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României a avut loc la Turnu-Severin.
La data de 15 aprilie 1944, ora 23.00, în seara de Paşte, Severinul a fost lovit de 83 de bombardiere Wellington. A doua zi, în 16 aprilie, alte 100 de avioane americane au aruncat bombe asupra oraşului. Atacurile au lovit portul, gara, aerodromul şi parţial oraşul. În total, asupra oraşului de la Dunăre s-au efectuat 11 raiduri militare.
În aceeași zi a avut loc al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Universitatea a fost distrusă parțial.
Se întâmpla după ce, pe 4 aprilie 1944,, peste 200 de bombardiere declanșaseră un prim atac. Timp de aproximativ o oră, avioanele au nimicit totul în cale. Mii de oameni au murit şi sute de clădiri au fost făcute praf. Au urmat alte distrugeri în zilele de 15 aprilie, 21 aprilie, 24 aprilie, iar infernul din Capitală a continuat şi în noaptea de 2/3 mai, între orele 01,10 şi 01,30, când 70 de avione plecate din sudul Italiei au ajuns pe cerul Bucureştiului.
În bombardamentele din aprilie 1944 asupra Capitalei, ţinta principală a fost Gara de Nord. SUA şi Marea Britanie îşi doreau ca astfel să împiedice transporturile militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică, aliatul lor, forţa înaintarea spre vest.
Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi.
1944: S-a născut Mircea Laurenţiu Popescu, medic, membru titular al Academiei Române
S-a născut la Câmpulung, jud. Argeş. Şi-a efectuat studiile liceale la Bucureşti (1957-1961), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti (1961-1967), unde a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, în 1972.
Și-a continuat specializarea în Olanda (1977) și SUA (1981). A urcat toate treptele carierei universitare, devenind profesor la Catedra de Biologie Celulară și Histologie a UMF „Carol Davila” (din 1992), unde a fost și rector (1992–2004) și director al Institutului de Patologie „Victor Babeş” (din 1993).
A desfășurat o activitate științifică remarcabilă, recunoscută internațional. A demonstrat, în premieră mondială, rolul reticulului sarcoplastic în contracția musculaturii netede. Alte contribuții importante vizează contracția mușchiului cardiac, mecanismele de apărare imună și profilaxia leziunilor ischemice.
A coordonat cercetări asupra telocitelor, cu rezultate apreciate ca revoluționare pentru regenerarea inimii. A publicat circa 200 de lucrări, dintre care multe în străinătate. Dintre titluri: Biologia celulară, Histologie medicală, Tratat de medicină internă.
A fost ales membru corespondent (1995) și apoi titular (2001) al Academiei Române. A primit numeroase distincții și a fost membru al unor academii științifice din România, Polonia, SUA și Franța. A murit pe 3 august 2015.
1946: S-a născut Zamfir Dumitrescu, pictor
S-a născut la București. A rămas cunoscut atât ca un talentat pictor, cât și ca un influent politician român.
În cariera sa politică, Zamfir Dumitrescu a deținut funcția de membru al Parlamentului României în legislatura 2004-2008. Inițial a fost ales pe listele Partidului Social Democrat (PSD), însă ulterior a devenit deputat neafiliat începând cu martie 2006. În cadrul activității sale parlamentare, a fost implicat în grupurile parlamentare de prietenie cu Australia, Republica Peru și Republica Finlanda.
Pe lângă activitatea sa în domeniul politic, Zamfir Dumitrescu a fost o figură importantă în lumea artistică și academică. A fost profesor universitar la Universitatea de Arte din București și a ocupat funcția de președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Pentru contribuția sa remarcabilă la cultura și arta românească, Zamfir Dumitrescu a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Cavaler, în anul 2002, recunoașterea supremă din partea președintelui României pentru întreaga sa activitate. A murit la vârsta de 74 de ani, la data de 6 februarie 2021, tot în București.
1959: S-a născut actriţa Emma Thompson, actriță britanică
S-a născut la Londra, Regatul Unit. Cunoscută pentru versatilitatea sa în actorie, Emma Thompson a cucerit inimile publicului și ale criticilor deopotrivă, devenind o prezență iconică pe marele ecran.
Cariera sa a fost marcată de performanțe memorabile, într-o varietate de genuri cinematografice. Unul dintre rolurile sale definitorii a fost în comedia romantică „The Tall Guy” din 1989, care a reprezentat un moment important în ascensiunea sa în lumea filmului.
A câștigat numeroase premii BAFTA pentru cea mai bună actriță și a fost nominalizată la Premiul Oscar pentru rolurile sale în filme precum „The Remains of the Day” și „In the Name of the Father”.
În anul 1995, Thompson și-a demonstrat și calitățile sale de scenarist și a jucat în filmul „Sense and Sensibility”, o adaptare captivantă a romanului cu același nume scris de Jane Austen. Acest film a fost lăudat de critici și a adus un nou nivel de recunoaștere și apreciere pentru talentul ei polivalent.
Emma Thompson a impresionat într-o serie de alte producții remarcabile. A jucat în filme celebre precum seria „Harry Potter”, „Wit” (2001), „Pur și simplu dragoste” (2003), „Angels in America” (2003), „Nanny McPhee” (2005), „Stranger than Fiction” (2006), „Last Chance Harvey” (2008), „An Education” (2009), și „Nanny McPhee and the Big Bang” (2010).
Cu două premii Oscar la activ și numeroase alte distincții, Emma Thompson rămâne una dintre cele mai influente și respectate figuri din industria cinematografică. Talentul său excepțional și capacitatea de a aduce viață personajelor sale pe ecran continuă să inspire și să captiveze publicul din întreaga lume.
1989: Se produce dezastrul de pe Hillsborough, soldat cu moartea a 96 de persoane
Tragedia de pe Hillsborough a avut loc în 1989, pe stadionul din Sheffield, la un meci din semifinalele FA Cup între FC Liverpool și Nottingham Forest.
Suporterii Liverpool au fost direcționați către tribuna Leppings Lane, unde accesul se făcea prin turnichete, unele defecte. Din cauza aglomerării, poliția a deschis o poartă care ducea într-un tunel deja plin, iar mulțimea s-a prins între garduri. Cei ce stăteau în primele rânduri ale peluzei au început să se sufoce şi încercau să urce gardurile de protecţie şi să ajungă pe suprafaţa de joc. Însă din cauza proastei coordonări a poliţiei şi stewarzilor, care credeau că astea sunt acte de huliganism sportiv şi că suporterii vor să intre pe teren pentru a întrerupe meciul, poliţiştii i-au opit.
Ca urmare, inevitabilul s-a produs, iar în minutul şase al meciului, o barieră a peluzei s-a rupt şi oamenii din margine au început să cadă din peluză, unul peste altul. La locul tragediei au murit 93 de persoane. Alţi doi oameni au decedat, mai târziu, ca urmare a traumelor. La patru ani de la tragedie, a murit şi ultima victimă, care în tot acest răstimp a fost în comă. Peste 700 de oameni s-au ales cu leziuni corporale. Incidentul a rămas cunoscut ca cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial.
2014: A murit poeta eseistă și traducătoarea Nina Cassian
Nina Cassian, poeta născută în Galaţi la 27 noiembrie 1924, s-a stins din viaţă la New York, cu puţin timp înainte ca una dintre poeziile sale - „Donna miraculata“ - să fie inclusă în topul celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani.
Clasamentul a fost întocmit în iulie 2014 de comunitatea londoneză din Southbank Center, cel mai mare centru de creaţie artistică din Europa.
Printre autorii pe care i-a desluşit se numără Victor Hugo, Edgar Allan Poe şi Hans Christian Andersen şi a fost apreciată de literaţi în special datorită traducerilor din limba germană ale lucrărilor unor poeţi precum Friedrich von Schiller şi Heinrich Heine.
Nina Cassian a murit pe 15 aprilie 2014, în locuinţa sa din New York, la vârsta de 89 de ani,în urma unui stop cardiac.
2019: Incendiul de la Catedrala Notre-Dame din Paris
În seara din 15 aprilie 2019, în timpul unei o slujbe din Săptămâna Mare, o alarmă de incendiu s-a declanşat în camera de control a paznicilor catedralei Notre-Dame, Paris.
Pompierul de serviciu, care era în prima lui zi de muncă, a citit panoul şi l-a alertat prin staţie pe unul dintre paznici. S-a dus apoi să investigheze ceea ce credea că este un incendiu, dar nu a găsit nimic. Anunţul de evacuare a fost respins şi considerat o alarmă falsă, conform The Thelegraph.
După o întârziere crucială, incendiul a fost în sfârşit descoperit, iar proporțiile acestuia au crescut rapid. Acoperișul și turla principală s-au prăbușit.
Catedrala Notre-Dame din Paris a fost se redeschidă credincioşilor şi publicului în 2024.
Se încarcă comentariile...
