Turnătorie la nivel academic

Potrivit documentelor CNSAS, Mircea Popescu ar fi fost şi plătit de fosta Securitate, pentru o urmărire în cele mai bune condiţii

Academicianul Laurenţiu Mircea Popescu figurează ca informator al Securităţii în documentele CNSAS. Ţinta sa: un coleg cercetător. Laurenţiu Mircea Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi profesor în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ ar fi colaborat cu fosta Securitate, potrivit unui document al CNSAS.

Informaţia este detaliată în numărul de astăzi al publicaţiei „Caţavencii", cea care a anunţat, în ultimele zile, pe ediţia online, existenţa unui document din arhivele CNSAS ce incriminează o personalitate medicală română, fără a-i oferi însă numele complet.

Avantajul: legăturile universitare

Potrivit documentelor CNSAS, Laurenţiu Mircea Popescu ar fi fost racolat de Securitate în 1986, sub numele de cod „Preda". În motivarea racolării, Costică Păun, căpitan în cadrul Direcţiei a III-a Contraspionaj, ofiţerul de legătură al sursei „Preda", invoca contactele pe care sursa le avea, deopotrivă, cu cetăţeni străini şi cercetători români, dar şi faptul că „Preda" îi cunoştea pe câţiva personal, fapt ce ar fi ajutat la supravegherea acestora.

La momentul respectiv, Laurenţiu Mircea Popescu era membru al PCR, însă fosta Securitate a obţinut o dispensă din partea conducerii pentru reprofilarea acestuia, sub o identitate conspirativă. Printre victimele sursei „Preda" se regăseşte şi numele biofizicianului Petre T. Frangopol, notat ca „obiectivul Pavel", consilier în cadrul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi al Institutului de fizică şi inginerie nucleară „Horia Hulubei".

Dovada colaborării lui Mircea Popescu, aflată în prezent, în dosarul de la CNSAS

În 2008, Frangopol a făcut cerere la CNSAS, pentru a intra în posesia dosarului personal de urmărire de către fosta Securitate. Din conţinutul dosarului a descoperit că sursa „Preda" îi urmărea pas cu pas mişcările. „(...) Deşi Congresul s-a ţinut în Berlin-Vest, totuşi i s-a dat posibilitatea (lui Frangopol - n.r.) să circule în RFG. Am reţinut că a fost la Düsseldorf, Heidelberg, Frankfurt. De asemenea, a stat trei zile la Viena. L-am întrebat dacă a vizitat laboratoare şi mi-a răspuns că nu. Eu nu am vrut să insist pentru a nu-i părea prea interesat", povestea „Preda" într-un raport informativ.

Potrivit căpitanului de Securitate Costică Păun, „Preda" ar fi primit sarcini concrete şi o sumă de bani. Astfel, conform unui raport din noiembrie 1986, „Preda" ar fi primit, sub semnătură olografă, suma de 900 lei din fondul CIS (cheltuieli informative speciale), în cadrul operaţiunii de urmărire a biofizicianului Frangopol, suspectat că ar fi fost racolat de „agenturile străine de spionaj".

Acuzaţiile de fals

Adevărata identitate a sursei „Preda" a fost descoperită chiar de către cel pârât la Securitate. Petre Frangopol a formulat o cerere către CNSAS, prin care ruga să i se precizeze cine este sursa „Preda", ce apărea repetat în dosarul său. „Persoana este una şi aceeaşi cu numitul Laurenţiu Mircea Popescu, născut la data de 15.04.1944 în Câmpulung Muscel", se arăta în răspunsul CNSAS.

În 2004, Laurenţiu Popescu a primit din partea CNSAS certificat de necolaborare cu Securitatea. Era însă înainte ca dosarele Securităţii să fie mutate la Consiliu. Relaţia cu fosta Securitate atrage după sine şi acuzaţii de fals în declaraţii la adresa lui Laurenţiu Mircea Popescu. La obţinerea funcţiilor oficiale pe care le deţine, acesta a fost obligat să răspundă, pe propria răspundere, dacă a colaborat cu Securitatea.

Până la închiderea ediţiei, nici unul dintre cei doi oameni de ştiinţă nu au putut fi contactaţi pentru a-şi susţine punctul de vedere.