13 iulie, 115 ani de la prima participare a femeilor la Jocurile Olimpice moderne

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În data de 13 iulie 1908, femeile au concurat pentru prima dată la Jocurile Olimpice moderne. La aceeași dată, dar în 1930 are loc primul Campionat Mondial de Fotbal, iar în 1990, are loc, la București „Marșul Alb”, la care au participat aproape 200.000 de oameni pentru a cere eliberarea lui Marian Munteanu.  

FOOT: Captură Video
FOOT: Captură Video

1908 – Femeile au concurat pentru prima dată la Jocurile Olimpice moderne

În data de 13 iulie 1908, femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”.

Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus în 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting –, apoi şi la înot, din 1912.

În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. 

1930: Primul Campionat Mondial de fotbal a fost organizat la Montevideo, Uruguay

FOTO: Wikipedia
FOTO: Wikipedia

Visul președintelui FIFA, Jules Rimet, s-a împlinit când Uruguay a găzduit ediția inaugurală a Campionatului Mondial de Fotbal, chiar în anul în care serba centenarul.

Doar 4 naționale din Europa s-au aventurat în călătoria peste ocean (Belgia, Franța, România și Iugoslavia), iar finala s-a disputat între echipe din America de Sud, Uruguay învingându-și vecinii din Argentina cum au făcut și în 1928 în finala Olimpică. Gazdele au triumfat cu 4-2 pe noul stadion Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali.  

 Reprezentativă României a învins în ziua de 14 iulie 1930 selecționată Peru,cu scorul de 3-1. Secretarul Federației Române de Fotbal, Octav Luchide a fost cel care a înscris România la Cupa Jules Rimet, Carol al ÎI-lea s-a ocupat personal de constituirea lotului și de a face posibilă expediția fotbaliștilor români, Rudy Wetzer a fost căpitanul echipei și cel care a ținut un Jurnal de Călătorie, antrenor a fost Costică Rădulescu iar Nicolae Covaci era la prima din cele trei participări ale sale la Cupa Mondială.

Ai noștri au bătut Peru în primul meci cu 3-1 și au pierdut cu Uruguay cu 0-4. Adalbert Deșu a marcat primul gol al României la un Campionat Mondial, iar la întoarcere, Gara de Nord din București era plină de oameni veniți pentru a-i aclamă pe tricolori.  

1954 - A murit Frida Kahlo, pictoriță mexicană 

Portraits of Young Frida Kahlo by Her Father Guillermo Kahlo 10 jpg jpeg

Frida Kahlo de Rivera (născută Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón; 6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907.

Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern. Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene. Cultura mexicană și tradițiile amerindiene se îmbină armonios în pictura Fridei Kahlo, de multe ori lucrările sale fiind considerate adesea artă naivă, mai apropiate de folk art decât de curentul suprarealist propriu zis.

Mulți au considerat însă că pictura sa se încadrează totuși în curentul suprarealist. În 1938, André Breton, inițiator și teoretician al suprarealismului, aprecia că pictura Fridei Kahlo este „o panglică în jurul unei bombe”. Artista a avut o căsnicie tumultuoasă (azi se spune „deschisă”) cu marele pictor mexican Diego Rivera. A suferit toată viața, având numeroase probleme de sănătate, multe cauzate de un teribil accident auto suferit în tinerețe.

Recuperarea îndelungată după accident, recuperare care nu s-a realizat niciodată complet, a izolat-o oarecum de restul lumii, această izolare, închidere în ea însăși, este reflectată în pictura sa, explicând oarecum de ce majoritatea lucrărilor sale sunt autoportrete. Multe autoportrete sunt un reflex al suferinței fizice cauzate de urmările accidentului suferit. Frida a afirmat în repetate rânduri: „mă pictez pe mine, pentru că mult prea adesea sunt singură și pentru că sunt subiectul pe care îl cunosc cel mai bine”.

1972 - S-a născut Gabriela Firea

Gabriela Firea jpg

Gabriela Firea s-a născut în Bacău, România) este o politiciană și fostă jurnalistă română care, din 25 noiembrie 2021 este ministru al Familiei și Egalității de Șanse în guvernul Nicolae Ciucă. Membră a Partidului Social Democrat, a fost Primar general al Municipiului București între anii 2016-2020.

Este senator în legislaturile 2012-2016 și 2020-2024 din partea aceluiași partid.

În cariera sa a mai ocupat și alte funcții: consilieră pentru relații publice și imagine a premierului Mugur Isărescu (ianuarie 2000), purtătoare de cuvânt și secretar de stat, șefă a Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului Mugur Isărescu (februarie-decembrie 2000). 

1990 - Peste 200.000 de oameni participă în Bucureşti la „Marşul Alb“ organizat de Liga Studenţilor pentru a cere eliberarea lui Marian Munteanu şi a celorlalte persoane arestate cu o lună în urmă

Pe 13 iulie 1990, la o lună de la Mineriadă, între 200.000 de mii de oameni şi 250.000 – conform unuia dintre organizatori -, au mărşăluit pe bulevardele centrale ale Bucureştiului cerând eliberarea lui Marian Munteanu şi a celorlalţi deţinuţi politici, între care se numărau mulţi studenţi.

Deşi alegerile din 20 mai 1990 au fost considerate în general corecte, imaginea ţării a fost grav afectată de Mineriada din 13-15 iunie, soldată cu mai mulţi morţi, dar şi cu tineri reţinuţi de autorităţile vremii.

Printre cei care au ajuns în spatele gratiilor după evenimentele din iunie a fost şi Marian Munteanu, preşedintele Ligii Studenţilor şi unul dintre liderii fenomenului Piaţa Universităţii. În timpul evenimentelor din iunie, Munteanu a fost bătut de mineri şi a ajuns la spital mai mult mort decât viu. După patru zile de spitalizare, Munteanu a fost arestat şi mutat la închisoarea Jilava.

La o lună de la debutul evenimentelor violente din Piaţa Universităţii, în data de 13 iulie, Liga Stundeţilor a organizat ceea ce a rămas cunoscut în istoria recentă a ţării drept „Marşul cămăşilor albe”, eveniment care a scos în stradă peste 100.000 de bucureşteni. Marşuri similare au fost organizate şi în alte oraşe din ţară. Oamenii au cerut eliberarea din arest a lui Marian Munteanu și a celorlalți deținuți politici, printre care se numărau mulți studenți.

2019 - Jucătoarea de tenis Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon

Jucătoarea română de tenis Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon după ce a învins-o pe americanca Serena Williams în finală cu 6-2, 6-2. Halep a obţinut al doilea său titlu de Mare Şlem din palmares, după unul dintre cele mai bune meciuri din carieră, în urma unei victorii în doar 55 de minute în faţa fostului lider mondial.

Simona Halep (27 ani), numărul şapte mondial, a pierdut un singur set în drumul către al doilea titlu de Grand Slam, în faţa Mihaelei Buzărnescu, în turul al doilea, primul său titlu de Mare Şlem fiind câştigat în 2018, la Roland Garros.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite