10 septembrie, ziua în care a murit Victor Ciocâltea, primul şahist român care l-a învins pe celebrul Bobby Fischer
0La 10 septembrie 1983 murea Victor Ciocâltea, primul şahist român care l-a învins pe celebrul Bobby Fischer. Tot într-o zi de 10 septembrie, în anul 1977, avea loc ultima execuţie prin ghilotinare în Franţa.
1868: S-a pus piatra de temelie a Gării de Nord din București
Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început aceasta nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor ea a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
Ea a fost concepută în formă de U, cu două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara a fost inaugurată după patru ani, la 13 septembrie 1872.
Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite.
1872: A murit revoluţionarul român Avram Iancu, supranumit „Crăişorul Munţilor“
Avram Iancu a condus moții în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848-1849, însă la scurt timp după evenimentele tulburătoare viața sa a luat o turnură tragică.
Avram Iancu s-a remarcat în timpul mişcărilor revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când împreună cu miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina, a luat parte la mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui.
Avram Iancu, cel supranumit „Crăişorul munţilor”, şi moţii săi i-au sprijinit pe habsburgi în disputele cu armata ungară, după ce, potrivit unor istorici, ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut ca naţiune politică.
La câțiva ani, după încheierea Revoluţiei din 1848-1849, destinul său a luat o turnură tragică. În vara anului 1852, împăratul Franz Ioseph a vizitat Transilvania, unde starea de tensiune între comunităţile română şi maghiară continua să existe.
Avram Iancu a pregătit întâmpinarea sa la Vidra de Sus, însă în ziua în care Franz Ioseph a ajuns pe Muntele Găina, Iancu nu s-a mai prezentat în faţa împăratului. Nimeni nu a putut să explice gestul românului, care nu putea fi înduplecat să îşi schimbe atitudinea. Episodul a însemnat ieşirea din viaţa publică a eroului transilvănean.
În toamna aceluiași an, Iancu a fost arestat la Alba Iulia, din ordinul unui ofițer austriac, Hoehn, iar în temniță a fost brutalizat. Adus apoi la Sibiu, a fost eliberat în scurt timp, pe motiv că reținerea sa a fost făcută „din greșeală și dintr-un exces de zel al organelor subalterne”, nota istoricul Silviu Dragomir.
După episodul arestării, un colonel din Sibiu i-ar oferit lui Avram Iancu o funcție bine plătită, pentru a face uitat incidentul, însă Avram Iancu a refuzat-o.
Arestarea și maltratarea lui Avram Iancu i-ar fi declanșat problemele care aveau să ducă, în cele din urmă la ruinarea sănătății sale și la moartea acestuia la doar 48 de ani, sunt de părere unii istorici.
În ultimii ani ai vieții sale, Iancu ar fi suferit de tuberculoză şi începuse să aibă hemoragii pulmonare, scuipând sânge, însă la fel de gravă era starea sa depresivă, alimentată de patima sa pentru băutură. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria istoricul Nicolae Iorga.
1898: A fost asasinată împărăteasa Austriei și regina Ungariei, Sissi
Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sisi, a fost soția împăratului Franz Joseph al Austriei. Numele ei întreg este Prințesa Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach.
În afară de limba maternă, germana, vorbea franceza, iar în 1855, prințesa Elisabeta și-a luat un profesor de limba maghiară, iar un an mai târziu vorbea fluent această limbă. Elisabeta a devenit cu timpul o persoană foarte populară în Ungaria, iubirea ei pentru această ţară fiind cultivată de profesorul ei de istorie, de origine maghiară, care a jucat un rol foarte important în opiniile politice ale împărătesei.
Pe 10 septembrie 1898, în timp ce Elisabeta era în trecere prin Geneva, a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. Acesta îl avea ca țintă inițială pe prințul de Orleans, care nu a mai sosit la Geneva. Cu toate că era înregistrată la hotel sub o altă identitate, în dimineața zilei de 10 septembrie, într-un ziar local a apărut un articol despre prezența împărătesei la Geneva. Luigi Lucheni a urmărit-o și a înjunghiat-o tocmai când se pregătea să urce împreună cu doamna sa de onoare, contesa unguroaică Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Iniţial, nimeni nu a realizat faptul că a fost înjunghiată. După ce s-a ridicat și a urcat pe vapor, a leșinat. Vaporul s-a întors imediat, pilotul aflând că era împărăteasa Austriei. A fost transportată la hotelul la care a fost cazată unde a murit după circa o oră, potrivit wikipedia. Ultimele ei cuvinte au fost: „Ce mi s-a întâmplat?”
A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.
1919: S-a semnat Tratatul de pace între Puterile aliate și asociate și Austria
Prin tratat a fost recunoscută independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia. Articolul 59 din acest tratat stipula că Austria renunță în favoarea României la toate drepturile asupra fostului Ducat al Bucovinei, recunoscându-se astfel pe plan internațional unirea Bucovinei cu România.
1923: Primul zbor de noapte internaţional din lume, pe ruta Belgrad-Bucureşti
Zborul a fost efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigaţie aeriană.
Iată ce spunea un pilot despre primul zbor de noapte Belgrad – București: ”Zburăm în lumina lunii. Vedem perfect munții și Dunărea care șerpuiește în defileu. Nu e nici o problemă să ne orientăm. Trecem peste Turnu Severin, e un oraș mare, bine iluminat…aterizăm fără probleme la București. Zborurile de noapte sunt minunate!”.
1930: Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor
Nicolae Titulescu, profesor universitar, jurist şi om politic, a fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate, conform biografiei marelui om politic.
Din 1921 a funcţionat ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, urmând să fie ales de două ori preşedinte al acesteia în perioada 1930-1932. Din această funcţie, a luptat pentru păstrarea graniţelor aşa cum au fost stabilite prin tratatele de pace de la Paris şi pentru buna cooperare a marilor puteri cu statele mici.
Nicolae Titulescu a ocupat de trei ori poziţia de Ministru al Afacerilor Străine în perioada 1928-1936. A dus o politica vie împotriva nazismului şi a regimurilor de dreapta în general, realizând pericolul pe care acestea îl reprezentau pentru siguranţa frontierelor României. În acest sens, a depus eforturi pentru încheierea Micii Înţelegeri (1933) şi a Înţelegerii Balcanice (1934) cu scopul protejării României de invadatori.
1960: Iolanda Balaș a devenit campioană olimpică la Roma
Iolanda Balaş Sötér a fost vedeta delegaţiei României de la Jocurile Olimpice de la Roma, din 1960, uluind întreaga asistenţă a finalei la săritura în înălţime.
Rămasă fără adversare încă de la 1,73 metri, ea a sărit apoi 1,77 metri, 1,81 metri şi 1,85 metri, în ovaţiile publicului.
Într-un interviu acordat „Weekend Adevărul”, multipla campioană mondială şi olimpică Iolanda Balaş povestea că a fost la un pas să rateze prezenţa la competiţie.
1977: Are loc ultima execuţie prin ghilotinare în Franța
În 10 septembrie 1977, în închisoarea Baumettes din Franţa avea loc ultima execuţie prin ghilotinare, condamnatul fiind un un imigrant tunisian găsit vinovat de tortură, viol şi crimă cu premeditare.
Născut în 1949, Hamida Djandoubi a fost un imigrant tunisian, care s-a mutat în Marsilia, Franţa, în 1968, şi s-a angajat ca lucrător într-un magazin alimentar, iar apoi ca peisagist. În urma unui accident de muncă produs în 1971, i-a fost amputată o parte din piciorul drept, ceea ce l-a adus în imposibilitatea de a-şi găsi o slujbă. S-a refugiat în lumea întunecată a drogurilor şi a prostituţiei şi, la un moment dar, şi-a câştigat existenţa ca proxenet.
A fost condamnat la moarte în februarie 1977 și executat cu ghilotinala 10 septembrie același an, fiind ultima persoană executată legal prin decapitare oriunde în lumea occidentală, deși nu a fost ultima persoană condamnată la moarte în Franța.
Povestea vieţii lui Hamida Djandoubi este descrisă în volumul „Când ghilotina a căzut”, scrisă de Jeremy Mercer.
1983: A murit Victor Ciocâltea, primul şahist român care l-a învins pe celebrul Bobby Fischer
Victor Ciocâltea s-a născut la 16 ianuarie 1932, la Bucureşti. Înainte de a începe să practice şahul de performanţă a fost component al lotului naţional de juniori la tenis de masă. S-a remarcat ca talentat şahist la un campionat organizat de elevii liceului „Gheorghe Lazăr”, unde învăţa.
În 1952, la vârsta de 20 de ani, Victor Ciocâltea a devenit pentru prima dată campion naţional, poziţie pe care o va mai dobândi de alte şapte ori. În 1962, la un turneu desfăşurat la Varna (Bulgaria), l-a învins pe Bobby Fischer – cel considerat de mulţi drept cel mai mare şahist al tuturor timpurilor (în 1966, Bobby Fischer avea să fie învins şi de Florin Gheorghiu).
În anii ’70, Victor Ciocâltea, din calitatea de mare maestru internaţional, a fost unul dintre căpitanii echipei naţionale a României. Era un răsfăţat al presei datorită caracterului său foarte prietenos. Şi-a dobândit titlul de „cel mai indrăgit jucător de şah din România”. Ciocâltea avea şi un stil de joc foarte spectaculos, care îi fascina chiar şi pe jucătorii mai puţin avizaţi. În cele trei decenii de activitate a concurat la peste 100 de turnee internaţionale.
2003: Ministrul de externe al Suediei a fost înjunghiat în timp ce se afla la cumpărături
Ylva Anna Maria Lindh a murit a doua zi după ce a fost înjunghiată în timp ce se afla la cumpărături, fără protecţia Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
La locul crimei, poliția a obținut o amprentă, iar la câteva zile au fost publicate imagini ale suspectului, înregistrate de sistemul de supraveghere al magazinului. La 24 septembrie Poliția a anunțat că un suspect, Mijailo Mijailovic (născut în Suedia din părinți sârbi), a fost reținut și arestat, iar la 25 septembrie s-a anunțat că ADN-ul prelevat la locul crimei îi aparţine acestuia.
După ce a negat orice implicare, Mijailovic a mărturisit crima la 6 ianuarie 2004. El a fost găsit vinovat și, după o evaluare psihiatrică, a fost condamnat la închisoare pe viață la 23 martie. La 8 iulie o curte de apel a anulat sentința, după ce s-a concluzionat că el ar fi fost bolnav psihic la momentul crimei, și Mijailovic a fost transferat la un spital de psihiatrie securizat.
Criminalul a renunțat la cetățenia suedeză și a solicitat, fără succes, să fie transferat în Serbia.
2008: A fost pus în funcțiune acceleratorul de particule Large Hadron Collider de la CERN
Large Hadron Collider („marele accelerator de hadroni”; pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, între Munții Alpi și Munții Jura, lângă Geneva. Construcția a fost finalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline.
Scopul LHC este de a explora validitatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existența bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăți, cum ar fi masa.
A fost construit în colaborare cu peste opt sute de fizicieni din peste optzeci și cinci de țări, precum și în parteneriat cu sute de universități și laboratoare importante. După greutăți tehnice importante, a fost repus în funcțiune în noiembrie 2009.
Deși în mass-media au fost exprimate unele temeri referitoare la siguranța experimentului, în comunitatea științifică există un consens despre coliziunile de particule efectuate de LHC, în sensul că ele nu prezintă niciun pericol pentru omenire.
În timpul funcțiunii, aproximativ șapte mii de oameni de știință din optzeci de țări vor avea acces la LHC. Teoretic, acesta va produce bosoni Higgs, ultima particulă încă neobservată dintre cele prevăzute teoretic de Modelul Standard. În plus față de bosonul Higgs, la LHC ar putea fi produse și alte noi particule prezise de diverse extensiii ale Modelului Standard, ceea ce îi va ajuta pe fizicieni să găsească răspunsul la multe întrebări legate de diverse teorii ştiinţifice.
10 septembrie: Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului
Iniţiativa au avut-o, în anul 2003, Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului şi Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit site-ului oficial al Asociației Internaționale pentru Prevenirea Suicidului, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 800.000 de persoane se sinucid în fiecare an.
Se încarcă comentariile...
