Capturaţi, executaţi sau compromişi: CIA admite că a pierdut zeci de informatori în ultimii ani

Capturaţi, executaţi sau compromişi: CIA admite că a pierdut zeci de informatori în ultimii ani

Lupă CIA Foto Shutterstock

Zeci de informatori CIA au fost capturaţi, ucişi sau compromişi în ultimii ani de agenţiile de spionaj rivale se arată într-o telegramă trimisă la sediile CIA  din toată lumea şi menită să fie un avertisment îngrijorător pentru ofiţerii care se ocupă cu recrutarea agenţilor, potrivit unor surse informate citate de New York Times.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este vorba de o notă scurtă şi neobişnuită despre numărul de spioni ai SUA executaţi de agenţii de informaţii din China , Rusia, Iran şi în special Pakistan. Mesajul enumeră probleme precum subestimarea capacităţii agenţiilor rivale, munca neîngrijită şi prioritizarea „misiunii în faţa securităţii”.

Pe de altă parte, ţările în care operează ofiţerii CIA dezvoltă instrumente tot mai  avansate de urmărire şi identificare precum scanările biometrice, recunoaşterea facială şi tehnologiile de piratare, punând în dificultate misiunile de contrainformaţii din centrul muncii agenţiei americane.

Mesajul este adresat ofiţerilor de caz din prima linie, responsabili de recrutarea spionilor pentru SUA, şi denotă recunoaşterea unei situaţii îngrijorătoare în contextul în care CIA îşi mută atenţia de la contraterorism la capacitatea de gestionare a surselor.

Potrivit unor persoane familiare cu documentul, scopul telegramei este îndemnarea ofiţerilor CIA să ia problema în propriile mâni şi să aibă grijă mai eficient de informatori pentru a nu-i expune în misiuni prea riscante sau executate precipitat.

„Până la urmă nimeni nu e tras la răspundere când lucrurile merg prost cu un agent. Uneori apar lucruri asupra cărora nu avem control, dar sunt şi circumstanţe în care se lucrează cu superficialitate, neglijent, iar cei din poziţii superioare nu sunt chemaţi niciodată să dea explicaţii”, spune Douglas London, un fost ofiţer CIA. Într-o carte despre recrutare şi „arta pierdută a informaţiilor americane”, el spune că mutarea atenţiei CIA  spre operaţiunile paramilitare a erodat caăacitatea tradiţională de a lucra cu spionii în condiţii de siguranţă.
 
Conform unor foşti oficiali,  acest mesaj iese în evidenţă nu prin semnalarea unor probleme sau tendinţe îngrijorătoare sau prin faptul în sine că este un avertisment, ci prin detaliile neobişnuit de precise despre numărul informatorilor ucişi sau arestaţi. Asta denotă probleme importante cu caracter de urgenţă, observă New York Times.

Aceştia au dezvăluit faptul că îndeobşte oficialii de contrainformaţii preferă să ţină secrete aceste detalii faţă de o mare parte a ofiţerilor CIA.

Sheetal T. Patel, director-asistent al centrului de contrainformaţii al CIA, in funcţie de anul trecut, nu s-a sfiit să transmită avertismente comunităţii CIA, inclusiv foştilor ofiţeri. În ianuarie a trimis o scrisoare în care îndemna foştii ofiţeri la prevedere pentru că agenţiile de spionaj inamice caută să recruteze forţa retrasă pentru a-şi spori capacităţile.

Nota trimisă săptămâna trecută indică o semnalare privind o oarecare apreciere înşelătoare asupra capacităţii adversarilor şi subestimarea lor. Totodată, arată că ţările spionate de SUA au abilităţi performante de vânare şi identificare a informatorilor americani.
 
Unii foştI oficiali sunt de părere că după decenii de concentrare asupra misiunilor contrateroriste CIA a dezvoltat obişnuinţa de a se baza pe sistemele de comunicaţii riscante, erodându-şi abilităţile de contracarare a agenţiilor de spionaj adversare.

Iar asta pentru că s-a specializat pe dezvoltarea surselor în domeniul contraterorismului, o muncă diferită de instruirea şi direcţionarea infomatorilor asupra guvernelor adversare SUA.
Nota a pus în atenţie faptul că numărul spionilor descoperiţi sau care sunt folosiţi ca agenţi dubli  nu este cunoscut precis.

Potrivit foştilor oficiali, agenţiile pakistaneze de spionaj sunt extrem de eficiente în exploatarea informatorilor americani ca agenţi dubli, cu consecinţe adesea devastatoare asupra sarcinilor colectării de informaţii şi analizelor CIA.

După cucerirea Afganistanului, CIA e presată să construiască şi să menţină o reţea de informatori în Pakistan pentru urmărirea legăturilor cu talibanii sau organizaţiilor extremiste, în măsura în care acestă ţară e reputată pentru destrămarea acestor reţele.
 
În contextul competiţiei de putere cu China şi Rusia, devine tot mai important ca SUA să devină mai abilă în ce priveşte construirea şi protejarea reţelelor de spionaj, dar şi a agenţilor în mod individual.
În China şi Rusia, operaţiunile au fost puse în dificultate de tehnologiile operate la scară mare de aceste ţări – scanare biometrică, recunoaştere facială, inteligenţă artificială – în măsura în care întâlnirile în persoană şi comunicarea cu sursele a deveni o sarcină mult mai complicată ca altădată.
 
O breşă în sistemul de comunicare secretă al CIA numit „covcom” a permis expunerea unor reţele de informatori din China şi Iran, care s-a soldat cu executarea surselor de către aceste ţări, au dezvăluit foşti oficiali. Pe de altă parte, în unele cazuri CIA  a fost obligată să procedeze la extragerea unor informatori sau transferul lor.
 
Însă în Iran şi China, au existat situaţii în care sursele au fost expuse de spioni americani în favoarea acestor ţări sau de foşti ofiţeri CIA care au devenit informatori pentru ţara adversă.

Foştii oficiali au exemplificat numeroasele cazuri de ofiţeri CIA care au ales succesul misiunii în faţa securităţii ce presupune o grijă atentă în recrutarea spionilor, verificarea şi protecţia lor.
Un exemplu este bombardarea în 2019 a unei baze CIA de la Khost, Afganistan care s-a soldat cu moartea a şapte angajaţi ai agenţiei,  spune fostul ofiţer London.

Atunci a fost vorba de un atac sinucigaş comis de un doctor iordanian recrutat de CIA pentru a se infiltra în Al-Qaeda şi despre care agenţia credea că este de încredere.

„Eram aşa grăbiţi să dăm o lovitură de succes. Au fost greşeli profesionale” , spune London care spune că mai presus este „să-ţi faci treaba şi să nu fii leneş. O capacitatea de a admite că nu suntem perfecţi cum avem tendinţa de a crede. Asta ar fi o atitudine constructivă”. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările