Calculul politic pe care l-a urmat noul preşedinte Joe Biden odată cu numirea Kamalei Harris în funcţia de vicepreşedinte este uşor de explicat. Mai puţin simplu este să înţelegem care sunt convingerile acesteia. 
 
În cel mult 25 de ani, americanii albi nu vor mai fi majoritari. Tot mai mulţi alegători îşi au rădăcinile nu în Europa, ci în Asia sau Africa. Prin alegerea lui Harris, Biden, ”bătrânul alb din Delaware”, ţine să transmită că a înţeles semnele vremurilor. 
 
Mama lui Harris, cercetătoarea în domeniul cancerului de sân Shyamala Gopalan, a emigrat în America din India în 1960. Tatăl ei, Donald J. Harris, profesor în economie, a venit în Statele Unite din Jamaica. 
 
Când avea şapte ani, părinţii ei s-au despărţit. Kamala şi sora ei Maya au crescut împreună cu mama lor. Iniţial la Montreal, în Canada, unde cercetătoarea se afla în scop de serviciu. Ulterior, locul de naştere al Kamalei Harris (Oakland, California) a redevenit epicentrul familiei.
 

Excluziune socială

Joe Biden si Kamala Harris

Joe Biden şi Kamala Harris

Harris face adesea trimitere la rădăcinile sale de familie, vorbind despre experienţele negative personale pe care le-a trăit în California în anii 1970 din pricina culorii pielii sale. La fel de puternic a marcat-o şi spiritul de luptă al mamei, care era activă în mişcarea pentru drepturile civile din campusul Universităţii din Berkeley. 
 
”Mama noastră ne-a format femei puternice”, scrie Harris în autobiografia ei - ”The Truths We Hold”. ”Mama ne-a învăţat să nu stăm pe margine şi să ne plângem, ci să facem ceva”, povesteşte Harris. Acest îndemn a fost pus în practică de Kamala Harris, care a studiat ştiinţe politice şi economie la Universitatea Howard din Washington, apoi dreptul la San Francisco.
 
În 1990, după trecerea examenului de admitere în profesie, şi-a început cariera ca procuror şi şi-a clădit rapid reputaţia de femeie bătăioasă, dotată cu o minte ascuţită.
 
În autobiografia publicată recent, Kamala Harris descrie modul în care a transformat experienţele nefaste pricinuite de discriminare în ambiţia de a fi prima. În 2003, politiciana democrată a devenit prima femeie aleasă în funcţia de procuror la San Francisco. 
 
În 2010, Harris a candidat pentru postul vacant de procuror general din California, impunându-se în faţa a şase contracandidaţi. În Statele Unite, acest post este o combinaţie între funcţia de procuror general şi cea de secretar al justiţiei. Învestită la 3 ianuarie 2011, Kamala Harris a fost şi în acest caz o deschizătoare de drumuri, ca prima deţinătoare feminină, de culoare, a acestei funcţii.
 

Idei controversate

Ideile sale au generat, uneori, controverse. Pe de o parte, Harris se pronunţă împotriva pedepsei cu moartea. Pe de altă parte, şi-a pus în cap aripa de stânga din propriul partid, când a votat în favoarea unei pedepse de până la un an de închisoare pentru părinţii ai căror copii chiulesc în mod repetat de la şcoală. 
Suveniruri cu numele noului preşedinte şi cu cel al vicepreşedintelui

Suveniruri cu numele noului preşedinte şi cu cel al vicepreşedintelui

La începutul anului 2015, Harris şi-a anunţat candidatura pentru Senat, fiind susţinută la scară largă de colegii de partid, între alţii de către preşedintele american de atunci, Barack Obama – a cărui candidatură la preşedinţie Harris o susţinuse. Şi vicepreşedintele Joe Biden se pronunţa la acea vreme în favoarea ei. 
 
Kamala Harris a devenit a doua afro-americană care s-a alăturat Senatului SUA în ianuarie 2017. Kamala Harris este căsătorită cu avocatul evreu Douglas Emhoff din 2014, acesta aducând doi copii în căsnicie. Ea însăşi nu are copii. Din nou şi din nou, Harris a fost vehiculată ca posibil candidat la preşedinţia Statelor Unite ale Americii din partea Partidului Democrat. 
 
În 2019, când şi-a anunţat în cele din urmă candidatura, Harris a fost iniţial considerată favorită în faţa concurenţilor Joe Biden, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren. Însă pe parcursul anului, cota ei de popularitate s-a diminuat şi a renunţat la candidatură în decembrie 2019 pe fondul cifrelor slabe din sondaje. Deşi s-a ciocnit de mai multe ori cu Joe Biden în campania pentru desemnarea candidaturii, acesta a numit-o vicepreşedinte. 
 

Probabil prima femeie preşedinte

 
Funcţia de vicepreşedinte are adesea strict rolul strategic de a antrena voturile pe care candidatul la preşedinţie nu le-a putut obţine. În cazul Kamalei Harris, alegerea în această funcţie are o însemnătate aparte. 
 
La 78 de ani, Joe Biden este cel mai bătrân preşedinte din istoria Statelor Unite. Este, deci, foarte posibil ca el să nu-şi poată exercita funcţia până la sfârşitul mandatului de patru ani. În această situaţie, Kamala Harris ar deveni preşedinte fără a fi nevoie de alegeri anticipate. Cu alte cuvinte, ar fi din nou prima. De astă dată, prima femeie care preia frâiele Casei Albe. 

Ines Pohl - Deutsche Welle