O săptămână de distrageri de la criza lui Trump. Teorii ale conspiraţiei şi ameninţări pe bandă

O săptămână de distrageri de la criza lui Trump. Teorii ale conspiraţiei şi ameninţări pe bandă

Donald Trump a fost prezent la lansarea istorică a NASA şi SpaceX. FOTO EPA

Donald Trump se foloseşte de mitingurile sale de campanie pentru a-şi dezlănţui suspiciunile şi paranoia pe care suporterii săi le adoră şi despre care se crede că i-au adus victoria improbabilă în 2016. Pe măsură ce se apropie de alegerile prezidenţiale din noiembrie, Trump îi tratează pe americani cu o doză şi mai mare de distrageri de la adevăratele probleme ale naţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Luni, în timp ce naţiunea a marcat Ziua Memorială, preşedintele Donald Trump şi-a batjocorit rivalul de campanie, pe Joe Biden, după ce acesta din urmă a apărut cu o mască de faţă. Miercuri, când numărul naţional de decese cauzat de coronavirus a ajuns la 100.000, Trump şi familia sa au zburat în Florida în încercarea de a se concentra pe călătoria istorică în spaţiu, care a fost şi anulată din pricina vremii.
 
Vineri, în timp ce anarhia şi haosul cuprindeau Minneapolis după o noapte de proteste ce denunţă rasismul, Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Organizaţia Mondială a Sănătăţii. 
 

Trump face abuz de teorii ale conspiraţiei

Între timp, a insinuat că fostul congresman de Florida Joe Scarborough a fost direct implicat, în 2001, în moartea unei subalterne, deşi însuşi soţul femeii decedate l-a rugat să-şi retragă acuzele infirmate de anchetele ce au avut loc la momentul decesului. Trump a mai vorbit şi de conspiraţii în legătură cu votul prin corespondenţă, a avut o dispută privind locaţia de desfăşurare a convenţiei partidului republican şi a escaladat dramatic conflictul cu platforma Twitter, care a eclipsat celelalte diversiuni amintite anterior.
 
Eforturile lui Trump de a schimba subiectul în momentele critice reprezintă punctul forte al întregii sale cariere politice şi o sursă constantă de frustrare pentru rivali, atunci când diversiunile au efectul scontat. Dar rareori aceste eforturi au părut atât de flagrante şi evidente ca săptămâna aceasta, când SUA se confruntă, pe lângă pandemia care a lăsat în urmă peste 100.000 de morţi, cu noi proteste pe tema rasismului de care o parte a societăţii americane nu pare nici capabilă, nici dornică să se despindă.
 

Ameninţări pe bandă 

Totul se întâmplă cu cinci luni înainte de alegeri. În sondaje, rivalul său Biden recuperează tot mai mult teren şi a crescut diferenţa în favoarea sa cu 8%, pe fondul proastei gestionări a pandemiei care a scăzut încrederea în actualul preşedinte. Cu toate acestea, Trump insistă că are sub control ambele probleme - pandemia şi alegerile -  şi încearcă să-şi urmeze campania. Cunoscându-şi situaţia precară din sondaje, a trecut din nou la atac.
 
Trump i-a dojenit sâmbătă dimineaţă pe primarii democraţi de la Washington şi Minneapolis în timp ce părea să-şi convoace propriii susţinători să se adune în afara Casei Albe.
 
După ce s-a pus la adăpost, avertizând că este protejat de „câini răi” şi „arme periculoase”, Trump a declarat că a „urmărit fiecare mişcare” a protestelor. Trump a scris: „În noaptea asta, am înţeles, este seara MAGA (Make America Great Again) la Casa Albă???"
 
Consilierii insistă că Trump este concentrat pe redresarea ţării, după trei luni de pandemie care a venit, pe lângă numărul impresionant de decese, şi cu un nivel record al şomajului şi multe domenii complet paralizate. Trump a insistat ca statele să se redeschidă chiar şi atunci când nu îndeplineau parametrii stabiliţi de grupul său de lucru, care şi-a redus brusc numărul de întâlniri şi apariţiile publice, probabil contrariaţi de atitudinea publică a liderului.
 
În acelaşi timp şi-a scos aşii din mânecă şi a făcut anunţuri politice cronometrate strategic într-un moment în care conducerea sa este pusă la îndoială (a anunţat, printre altele, reducerea costurilor la insulină).
 
Vineri preşedintele a trecut de la bine cunoscuta sa poziţie de instigator rasial şi apărător al forţelor de ordine, menită să inflameze controversele şi să-i entuziasmeze pe susţinătorii săi, chiar dacă ulterior a negat că acestea erau intenţiile sale, la un ton ceva mai blând.
 
Consilierii şi-au petrecut ziua de vineri dezbătând dacă Trump ar trebui să abordeze situaţia din Minnesota în timpul unei apariţii planificate în Rose Garden, la Casa Albă, care fusese organizată pentru a anunţa noi acţiuni împotriva Chinei şi retragerea SUA din Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
 
Unii dintre consilierii lui l-au încurajat să vorbească despre Minnesota, deoarece rivalul său transmisese deja o adresă pe această temă. Alţii erau mai sceptici, convinşi că Trump va trebui să îndure şi mai multe întrebări despre tweet-ul său, în care a folosit o frază rostită prima dată de un şef de poliţie din Miami în 1967 pentru a descrie represiunile din cartierele de negri.
 
La mai mult de 12 ore de la tweetul ”Când încep jafurile, încep şi împuşcăturile”, în timp ce imaginile cu focurile de armă şi revoltele din Minneapolis rulau la ştiri, Trump a insistat pe Twitter că mesajul său nu a fost o referire la tacticile brutale ale poliţiei împotriva militanţilor pentru drepturile civile. Prin urmare, a ignorat complet acest subiect la Rose Garden, concentrându-se în schimb pe China şi retrăgându-se imediat ce reporterii l-au asaltat cu întrebări în Biroul Oval.
 
Era în jurul orei 5 p.m. (ora SUA) - după o zi întreagă liniştită - când Trump a anunţat că a vorbit cu familia lui George Floyd, afro-americanul care a murit după ce un ofiţer de poliţie alb l-a imobilizat folosind tehnica genunchiului. Fratele lui George a declarat ulterior că, în timpul apelului, Trump nici măcar nu a încercat să-l asculte, spunându-i frecvent că „nu vreau să vorbim despre asta”.
 
„Pare în mod cert că nu există nicio scuză pentru asta”, a spus Trump despre arestarea violentă în timpul unui eveniment rotund menit să se concentreze asupra coronavirusului.
 
Episodul a urmat modelul cunoscut al lui Trump  - aprinde controversele şi apoi retrage-te. Aruncarea acestui mesaj fără nicio altă explicaţie a fost o diversiune în sine.
 
Rolul de consolator naţional nu i-a fost niciodată uşor lui Trump. În multe cazuri, nu-şi arată deloc interesul de a-şi asuma tonul sau de a accepta responsabilităţile pe care preşedinţii americani le-au suportat de-a lungul istoriei.
 

Poziţie fermă împotriva măştilor

Nu crede că este de datoria lui să dea un exemplu de responsabilitate şi să poarte masca de protecţie. Mai mult, printr-un alt mesaj, la începutul acestei săptămâni, a ridiculizat ansamblul format din mască de protecţie şi ochelari tip aviator al fostului vicepreşedinte Joe Biden.
 
Cei mai mulţi americani, 67%, susţin că Trump ar trebui să poarte o mască în public - arată un sondaj de la Universitatea Quinnipiac din această săptămână - însă, în rândul bărbaţilor albi, numărul se ridică la doar 49%, suficient pentru a se poziţiona aşa cum preferă blocul său de susţinători.
 
În timp ce coronavirusul a început să facă ravagii în unele părţi ale ţării, el s-a declarat preşedinte de război purtând o luptă împotriva „inamicului invizibil”. Dar odată cu războiul vine moartea - în acest caz, mai multe decese decât în războaiele din Vietnam şi Coreea cumulate - şi Trump a început să conştientizeze pragul de 100.000 de victime atins la mijlocul săptămânii.
 
El se afla la bordul Air Force One când numărul mortilor s-a transformat într-un număr format din şase cifre, întorcându-se la Washington, după ce planurile de a asista la prima lansare spaţială cu echipaj uman din SUA după aproape un deceniu, au fost anulate de vreme.
 
Sperase să redirecţioneze atenţia de la contextul pandemic la premisa mai optimistă a potenţialului ştiinţific, de aceea şi-a luat cu el toată familia. Dar lansarea a fost spulberată de o furtună, iar Trump a fost forţat să se întoarcă la Washington.
 
Preşedintele nu a abordat figura sumbră, întrucât a revenit la Casa Albă cu prima doamnă miercuri. Atunci a început să acuze conspiraţii sinistre şi să arunce cu afirmaţii false.
 

Ipocrizii şi distrageri

El a atacat votul prin corespondenţă, care nu s-a dovedit a fi afectat de fraudă şi pe care mulţi guvernatori încearcă să-l extindă pe fondul pandemiei virale extrem de contagioase. Trump însuşi a votat prin corespondenţă în februarie, deşi se afla în Florida - statul în care votează - iar în ziua votării a trecut de şase ori pe lângă o secţie aflată în apropierea terenului său de golf.
 
Cea mai disperată fixaţie a lui Trump rămâne insinuarea nefondată a faptului că un prezentator de ştiri a jucat un rol în uciderea unei tinere asistente în urmă cu aproape două decenii, o falsitate flagrantă care l-a determinat săptămâna aceasta pe soţul femeii decedate să ceară cu disperare reţelei Twitter să respingă mesajele postate de preşedinte.
 
Gigantul social media nu a blocat acele mesaje, dar a aplicat eticheta „verifică informaţiile” la afirmaţiile despre votul prin corespondenţă, o acţiune care l-a determinat pe Trump să grăbească finalizarea unui ordin executiv, despre care unii afirmă că nu va fi validat din punct de vedere legal şi care ar putea provoca o reglementare şi mai mare a tweet-urilor preşedintelui. La câteva ore după ce a semnat ordinul, Twitter a aplicat un nou avertisment pe tweet-ul său din Minnesota, spunând că instigă la violenţă.
 
Sâmbătă, Trump a avut din nou un acces de furie după ce protestele americane au luat amploare. „Nu voi permite unor gloate furioase să facă legea.”, a spus liderul care a găsit şi vinovaţii - gruparea Antifa şi alte grupări ale stângii radicale. El nu a ezitat să ameninţe cu armata, despre care a avut numai cuvinte de laudă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: