Statele Unite s-au înţeles cu Germania să închidă gazoductul Nord Stream 2 în cazul în care Rusia invadează Ucraina

Statele Unite s-au înţeles cu Germania să închidă gazoductul Nord Stream 2 în cazul în care Rusia invadează Ucraina

Foto: Shutterstock

Congresmenii americani au eliminat prevederea privind introducerea de sancţiuni împotriva Nord Stream 2 din versiunea proiectului bugetului de apărare al SUA, după cum se manţionează într-o declaraţie publicată marţi de comisia de procedură a Camerei Reprezentanţilor. Şi prevederea care interzicea tranzacţionarea de către americani a obligaţiilor de stat ruse nou emise a fost, de asemenea, eliminată din proiectul de buget al apărării convenit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prevederea privind „impunerea de sancţiuni Nord Stream 2” a fost inclusă în versiunea proiectului de buget al apărării pentru anul fiscal curent (care a început la 1 octombrie), era agreată de reprezentanţii ambelor camere ale Congresului SUA şi fusese aprobată de camera inferioară a legislativului şi „îl obliga pe preşedinte să aplice sancţiuni companiilor participante la proiectul Nord Stream”.

„Documentul convenit (proiectul de buget) nu mai conţine această prevedere”, se arată în comunicat.

În plus, din proiectul de buget a fost eliminată o clauză din versiunea aprobată de Camera Reprezentanţilor care impunea administraţiei de la Washington să raporteze periodic Congresului despre măsurile luate cu privire la proiectul menţionat.

La acest moment, proiectul de buget publicat şi care se întinde pe 2.165 de pagini ale sale nu conţine nicio menţiune despre Nord Stream 2. Este de aşteptat ca deja în această sau săptămâna viitoare, proiectul de buget de aproximativ 770 de miliarde de dolari să fie aprobat de Camera Reprezentanţilor şi Senat.

O informaţie de ultimă oră, transmisă de Reuters arată însă că oficiali SUA le-au transmis membrilor Congresului că au făcut o înţelegere cu Germania să închidă gazoductul Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina.

O serie de prevederi ale documentului au rămas însă neschimbate.

Astfel, legiuitorii plănuiesc să acorde aproximativ 300 de milioane de dolari Ucrainei prin linia militară de finanţare din Statele Unite, ca şi până acum.

Includerea restricţiilor împotriva gazoductuluifusese susţinută de republicani, care au o minoritate în corpul legislativ al ţării. Camera Reprezentanţilor a Congresului a aprobat la sfârşitul lunii septembrie proiectul bugetului apărării pentru anul fiscal curent, documentul incluzând iniţiative legislative anti-ruse, inclusiv cele referitoare la Nord Stream 2. Republicanii din Senat intenţionau, de fapt, să înăsprească aceste sancţiuni. Potrivit mai multor instituţii de presă americane, secretarul de stat american Anthony Blinken a încercat să-i convingă pe democraţi să blocheze aceste restricţii. Partea rusă a subliniat în mod repetat că Nord Stream 2 este un proiect exclusiv comercial şi este implementat împreună cu parteneri europeni.

S-au eliminat sancţiunile mai dure împotriva tranzacţiilor cu titluri de stat ale Federaţiei Ruse

Parlamentarii americani au eliminat, de asemenea, din proiectul de buget al apărării al SUA convenit, o prevedere care interzicea cumpărarea şi vânzarea de către persoane fizice sau juridice din SUA a obligaţiunilor suverane ruseşti nou emise.

„Proiectul de lege din Camera Reprezentanţilor conţinea un amendament (secţiunea 6417), care propunea introducerea unei interdicţii privind tranzacţiile referitoare la noile titluri emise în legătură cu datoria suverană a Rusiei. Amendamentul Senatului nu mai conţine această prevedere. Versiunea convenită nu conţine această prevedere", s-a arătat în explicaţiile la proiectul de document convenit...

În septembrie, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA, ca parte a unui proiect de buget pentru apărare, a adoptat o iniţiativă legislativă care interzicea americanilor să cumpere sau să vândă obligaţiuni suverane ruseşti nou emise nu numai pe piaţa primară, ci şi pe cea secundară pentru a sancţiona astfel ingerinţa Rusiei în alegerile americane. S-a presupus că interdicţia ar include obligaţiuni în orice monedă emise de Banca Centrală a Federaţiei Ruse, Fondul naţional de investiţii al Rusiei şi Ministerul Rus al Finanţelor cu o scadenţă mai mare de 14 zile.

Moscova a respins în mod repetat, la un nivel înalt, pretenţiile Washingtonului privind amestecul Rusiei în alegerile americane, susţinând că autorităţile americane nu furnizaseră dovezi care să confirme validitatea unor astfel de versiuni.

La mijlocul lunii iunie, sancţiunile SUA au intrat în vigoare pentru o serie de tranzacţii cu titluri privind datoria suverană a Rusiei. Instituţiilor financiare americane li sa interzis să participe la operaţiunile de pe piaţa primară a obligaţiunilor în ruble sau alte valute emise după 14 iunie 2021 de Banca Centrală a Federaţiei Ruse, Fondul Naţional de Investiţii al Rusiei sau Ministerul Rus al Finanţelor. În plus, le era interzis să „împrumute fonduri în ruble sau alte valute acestor trei instituţii”. Actuala interdicţie se aplică doar obligaţiunilor suverane în ruble nou emise pe piaţa primară, dar nu şi pe piaţa secundară şi nu şi asupra deţinătorilor existenţi de obligaţiuni suverane.

Renunţarea la introducerea de noi sancţiuni împotriva a 35 de ruşi

Legiuitorii au exclus din versiunea convenită a proiectului de buget al apărării o prevedere conform căreia administraţia de la Washington ar trebui să ia în considerare posibilitatea impunerii de sancţiuni împotriva a 35 de ruşi, inclusiv miniştri ruşi, mari oameni de afaceri ruşi, personalităţi publice şi jurnalişti.

După cum se observă, „proiectul de lege al Camerei Reprezentanţilor conţinea un amendament (secţiunea 6469) care impunea preşedintelui [SUA] să prezinte o opinie în care să detalieze dacă anumite persoane sunt eligibile pentru sancţiuni” în conformitate cu „Human Global Rights Act". „Documentul convenit nu conţine această prevedere”, se arată în comunicat.

Iniţiativa menţionată a fost aprobată de Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit acesteia, liderul american Joe Biden ar fi trebuit să „se supună comisiilor corespunzătoare din Congres” şi să impună sancţiuni împotriva a 35 de ruşi. Potrivit parlamentarilor, persoanele incluse pe listă ar putea fi implicate în încălcări ale drepturilor omului. Pe listă figurau secretarul de presă al preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov, prim-ministrul Mihail Mişustin, preşedintele Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, Ella Pamfilova, prim-adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale Serghei Kiriyenko, ministrul agriculturii al Federaţiei Ruse Dmitri Patruşev, ministrul sănătăţii al Federaţiei Ruse Mihail Muraşko.

Pe listă figurau mai figurau şi directorul Gărzii Ruse Viktor Zolotov, directorul FSB Alexander Bortnikov, preşedintele Comitetului de Investigaţii al Federaţiei Ruse Alexander Bastrykin, guvernatorul Sankt-Petersburgului Alexander Beglov, primarul Moscovei Serghei Sobianin, dar şi oameni de afaceri precum Roman Abramovici, Alisher Usmanov, Oleg Deripaska, Gennady Timchenko, CEO-ul Gazprom Alexei Miller, CEO-ul Rosneft Igor Sechin, CEO-ul VTB Andrey Kostin, preşedintele VEB.RF Igor Shuvalov. În plus, pe listă figurau redactorul-şef al canalului RT Margarita Simonyan, jurnalistul Vladimir Solovyov şi directorul general al Channel One Konstantin Ernst.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările